Exercițiul fizic de durată remodelează activitatea cerebrală la pacienții cu boala Parkinson
Autor: Airinei Camelia

Un studiu publicat în Clinical Neurophysiology, realizat de cercetători de la University Hospitals și VA Northeast Ohio Healthcare System, oferă noi perspective asupra efectelor profunde ale exercițiului fizic în boala Parkinson. Conducătorul principal al investigației este dr. Aasef Shaikh, neurolog și profesor la University Hospitals, alături de doctoranda Prajakta Joshi și colaboratori din cadrul Cleveland FES Center.
Încă din anii 2000, studiile au arătat că programele de exerciții fizice pot ameliora simptomele motorii, în special tremorul, la pacienții cu boala Parkinson. Cu toate acestea, mecanismele prin care exercițiul produce aceste efecte benefice au rămas în mare parte necunoscute. Progresele recente în stimularea cerebrală profundă (DBS) au permis cercetătorilor să investigheze în timp real modificările funcționale ale creierului asociate cu exercițiul fizic. Noul studiu combină aceste tehnologii cu un program dinamic de ciclism pentru a analiza neuroplasticitatea în boala Parkinson.
Despre studiu
Obiectiv
Studiul a investigat modul în care exercițiul dinamic influențează activitatea nucleului subtalamic (subthalamic nucleus – STN), o regiune cheie afectată în boala Parkinson. S-au analizat modificările în potențialele electrice locale (local field potentials – LFPs), folosind electrozi implantați prin dispozitive de stimulare cerebrală profundă (DBS) de generație nouă.
Metodologie
- Au fost incluși 9 pacienți cu boala Parkinson, inclusiv veterani de război, toți având anterior implanturi DBS.
- Fiecare participant a efectuat între 1 și 12 sesiuni de ciclism dinamic, într-o perioadă de patru săptămâni.
- În total, s-au înregistrat 100 de sesiuni de exercițiu fizic monitorizate.
- Fiecare sesiune a durat aproximativ 30 de minute, cu o țintă de 80 rotații pe minut (rpm), susținută de un sistem de asistență motorizat și cu feedback vizual interactiv (balon menținut pe ecran într-un interval definit).
- Înregistrările LFP din STN au fost realizate înainte și după fiecare sesiune pentru a evalua efectele imediate și cumulative.
Particularități tehnice
- Bicicletele folosite aveau un regim adaptiv, modificând automat rezistența pentru a stimula răspunsuri variabile și a preveni adaptarea motorie.
- S-au evaluat două componente ale activității LFP: activitatea periodică (frecvența spectrală dominantă și puterea asociată) și activitatea aperiodică (exponentul 1/f al spectrului de putere, care reflectă fluctuațiile semnalului neural).
Rezultate
Modificări ale semnalului cerebral
- Nu s-au observat modificări imediate ale semnalelor după o singură sesiune de exercițiu.
- După 12 sesiuni, s-au înregistrat creșteri semnificative ale exponentului 1/f și ale puterii spectrale în regiunea dorsolaterală a STN, corelate cu îmbunătățirea simptomelor motorii.
- Regiunea ventrală a STN nu a arătat modificări semnificative.
Implicații neurofiziologice
Modificările observate în STN sugerează că exercițiul fizic dinamic ar putea mima efectele dopaminei, oferind beneficii similare terapiei medicamentoase. Creșterea exponentului 1/f indică o reglare a zgomotului neural care ar putea reflecta o îmbunătățire a eficienței rețelei neuronale.
Ipoteze funcționale
- Exercițiul ar putea reconecta circuitele neuronale afectate de boala Parkinson.
- Este posibil ca îmbunătățirile observate să fie rezultatul unei reorganizări la nivel de rețea, incluzând trasee neuronale amonte și aval față de STN.
- DBS oferă o fereastră unică în activitatea neuronală, dar este limitat la zona implantată, astfel încât alte regiuni implicate în aceste schimbări ar putea rămâne nedetectate.
Impact clinic
Participanții, precum Amanda "Mandy" Ensman (59 de ani, diagnosticată de 12 ani cu Parkinson), au raportat îmbunătățiri semnificative în mers, echilibru și nivel de energie. Studiul a fost desfășurat la centrul InMotion, specializat în reabilitare pentru pacienții cu Parkinson.
Concluzii ale autorilor
- Exercițiul fizic repetitiv poate remodela activitatea neuronală în boala Parkinson, chiar și fără efecte vizibile imediate.
- Regiunea dorsolaterală a STN pare a fi deosebit de sensibilă la aceste modificări.
- Studiul sugerează un potențial semnificativ pentru intervenții personalizate bazate pe exerciții fizice combinate cu monitorizare neurofiziologică.
Concluzii
Studiul aduce dovezi convingătoare că intervențiile pe termen lung bazate pe exercițiu fizic adaptiv pot genera schimbări neurofiziologice relevante în boala Parkinson. Aceste rezultate subliniază rolul exercițiului ca terapie adjuvantă valoroasă în cadrul tratamentului multimodal, cu potențial de a susține reconectarea funcțională a rețelelor cerebrale afectate. Continuarea cercetărilor în acest domeniu ar putea duce la dezvoltarea unor protocoale personalizate, combinate cu stimulare cerebrală profundă, pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boala Parkinson.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Aritmii, dispnee, amroteala in bratul stang, ceafa, piept, dureri ciudate la pacient YOPD
- Parkinson
- Ar putea fi acestea simptome ale bolii Parkinson?
- Parkinson Tratament Levodopa
- Sunt două proteine care distrug neuronii în boala Parkinson: alpha-synuclein și kinaza-C?
- Cosmaruri medicatie Parkinson