Expunerea la poluanți atmosferici și impactul asupra funcției imune la femeile însărcinate

Expunerea la poluanți atmosferici și impactul asupra funcției imune la femeile însărcinate

©

Autor:

Expunerea la poluanți atmosferici și impactul asupra funcției imune la femeile însărcinate
Expunerea la poluanÈ›ii atmosferici, precum particulele fine (PM2.5) È™i dioxidul de azot (NOâ‚‚), este un factor major de risc pentru sănătate, fiind responsabilă de milioane de decese premature la nivel global. Mecanismele implicate în efectele nocive includ stresul oxidativ È™i modularea sistemului imunitar. În timpul sarcinii, sistemul imunitar al femeilor suferă adaptări majore, ceea ce le face mai susceptibile la efectele acestor poluanÈ›i. Totodată, aceste expuneri pot avea efecte negative asupra dezvoltării imunologice a fătului.
În ciuda importanÈ›ei acestui subiect, datele privind legătura dintre expunerea personală la poluare È™i funcÈ›ia imună la femeile însărcinate sunt limitate. Studiul publicat în Scientific Reports analizează această relaÈ›ie într-o manieră complexă È™i detaliată, utilizând evaluări personalizate ale expunerii la NOâ‚‚, PM2.5 È™i potenÈ›ialul oxidativ al particulelor, respectiv PO (potenÈ›ial oxidativ), corelate cu răspunsurile imune măsurate la nivel bazal È™i după activarea ex vivo a celulelor T È™i a celulelor dendritice.

Studiile anterioare au evidenÈ›iat o asociere între poluanÈ›i atmosferici È™i creÈ™terea nivelului de citokine proinflamatorii, în special interleukina 6 (IL-6) È™i factorul de necroză tumorală alfa (TNF-α). Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste cercetări s-au concentrat pe evaluări ambientale, nu personale, iar datele privind potenÈ›ialul oxidativ al particulelor sunt rare.

Obiectivul studiului SEPAGES a fost să evalueze legătura dintre expunerea personală la poluanÈ›i atmosferici în timpul sarcinii (NOâ‚‚, PM2.5, PO) È™i funcÈ›ia imună maternă, atât în repaus, cât È™i după activarea imunității.

Despre studiu

Cercetarea a inclus 270 de femei însărcinate din cohorta SEPAGES (FranÈ›a, zona Grenoble), recrutate între 2015–2017. Vârsta medie a fost 32,1 ani, iar majoritatea femeilor aveau un nivel educaÈ›ional ridicat. Aproximativ 10% erau fumătoare, iar 16% aveau simptome de astm.

Femeile au purtat dispozitive de monitorizare personală a poluanÈ›ilor timp de 7–8 zile, în trimestrul II (81%) sau III (19%) de sarcină. S-au colectat probe de aer pentru determinarea:
  •  NOâ‚‚ (prin spectrofotometrie),
  •  PM2.5 (prin analiză gravimetrică),
  •  PO (folosind teste biochimice bazate pe acid ascorbic È™i ditiotreitol).

Imunitatea maternă a fost evaluată prin:
  •  Niveluri bazale ale citokinelor în plasmă,
  •  Niveluri de citokine după activare ex vivo cu agenÈ›i specifici (PHA – pentru limfocite T È™i R848 – pentru celule dendritice).

Au fost analizate 29 de citokine, dintre care doar cele detectate în ≥70% dintre probe au fost incluse în analiză. Citokinele au fost standardizate È™i transformate logaritmic pentru analiză statistică.

Rezultate

Expunerea la poluanți

Concentrațiile medii au fost:
  •  NOâ‚‚: 20,2 µg/m³
  •  PM2.5: 13,8 µg/m³
  •  PO (AA È™i DTT): valori variind între 0,11–1,65 nmol/min/µg sau m³

Expunerea a fost mai ridicată în sezonul rece, reflectând inversiuni termice È™i acumularea poluanÈ›ilor în zona montană.

Răspunsul imun

La nivel bazal, citokine precum IL-8 È™i RANTES au prezentat valori ridicate. După activare cu PHA sau R848, s-au observat variaÈ›ii în secreÈ›ia citokinelor pro- È™i antiinflamatorii (de exemplu IL-2, TNF-α, IL-17A, IL-10).

Asocieri semnificative

În modelele ajustate:
NOâ‚‚ a fost asociat cu:
  •    creÈ™terea IL-10 (β = 0,18; p = 0,02) după activarea cu PHA
  •    scăderea TNF-α (β = –0,18; p = 0,03) după PHA

PotenÈ›ialul oxidativ al PM2.5 (în ambele teste, AA È™i DTT) a fost asociat cu:
  •    scăderea IL-8 după activare cu R848 (β ≈ –0,17; p = 0,05)
  •    creÈ™terea IL-17A după activare cu PHA (β ≈ 0,11; p = 0,04)

PM2.5 masic nu a fost asociat semnificativ cu nicio citokină, ceea ce sugerează că potențialul oxidativ al particulelor este un indicator mai relevant pentru efectele imune.

Interpretare și comparație cu literatura

Acesta este primul studiu care explorează impactul combinat al expunerii personale la NOâ‚‚, PM2.5 È™i PO asupra funcÈ›iei imune în sarcină, folosind activarea celulară ex vivo.

Principalele observații:
  •  NOâ‚‚ are efecte imunosupresoare prin creÈ™terea IL-10, citokină cu rol de reglare È™i toleranță imună.
  •  PO al PM2.5 influenÈ›ează negativ producÈ›ia de IL-8 (implicată în chemotaxia neutrofilelor), dar stimulează IL-17A, implicată în inflamaÈ›ie cronică È™i boli autoimune.
  •  Lipsa de asociere între PM2.5 È™i citokine ar putea fi explicată prin faptul că doar o parte a masei particulare este relevantă biologic – ceea ce PO poate capta mai bine.

Studiul sugerează că expunerea prenatală la poluanÈ›i poate avea efecte cumulative asupra răspunsului imun, afectând potenÈ›ial sănătatea maternă È™i dezvoltarea fetală.

Puncte tari și limitări

Puncte tari:
  •  Măsurători personalizate ale expunerii, mult mai precise decât estimările ambientale.
  •  Evaluarea funcÈ›ionalității reale a imunității prin activarea celulară ex vivo.
  •  Utilizarea PO ca metrică inovatoare pentru stres oxidativ indus de particule.

Limitări:
  •  Număr relativ mic de participanÈ›i (n=270), ceea ce limitează puterea statistică.
  •  Lipsa diversității sociale – populaÈ›ia a fost educată È™i predominant nefumătoare.
  •  Nu s-au testat interacÈ›iuni între poluanÈ›i – fiecare a fost analizat separat.

Concluzie

Studiul oferă dovezi solide că expunerea personală la poluanÈ›i atmosferici, în special la compuÈ™i cu potenÈ›ial oxidativ ridicat, poate modula funcÈ›ia imună la femeile însărcinate. Aceste descoperiri susÈ›in necesitatea de a reduce potenÈ›ialul oxidativ al particulelor PM2.5 prin politici de mediu È™i tehnologii de filtrare, nu doar concentraÈ›ia lor masică.

Mai mult, includerea biomarkerilor imunologici funcÈ›ionali în evaluările de risc oferă un cadru mai precis pentru înÈ›elegerea mecanismelor prin care poluarea atmosferică afectează sănătatea reproductivă È™i fetală. Aceste informaÈ›ii pot fundamenta strategii preventive adaptate femeilor gravide, o categorie deosebit de vulnerabilă la agresiunile mediului.

Data actualizare: 26-05-2025 | creare: 26-05-2025 | Vizite: 141
Bibliografie
Marsal, A., Frau, L., Chaperot, L. et al. Personal exposure to air pollutants and immune system biomarkers in pregnant women. Sci Rep (2025), DOI: 10.1038/s41598-025-98712-7, https://www.nature.com/articles/s41598-025-98712-7

Image by pvproductions on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Riscul de demență, asociat cu poluarea È™i deficitul de vitamina D
  • Viteza ideală de mers sau pedalat pentru a inhala cât mai puÈ›in aer poluat
  • Poluarea auto ucide 10.000 de persoane în fiecare an în Uniunea Europeană
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum