Felul în care stresul cronic determină creierul să poftească la mâncare

Felul în care stresul cronic determină creierul să poftească la mâncare

©

Autor:

Felul în care stresul cronic determină creierul să poftească la mâncare
Un nou studiu al cercetătorilor de la Institutul de Cercetare Medicală Garvan arată că stresul poate suprima semnalele de saÈ›ietate ale organismului È™i genera apariÈ›ia unei pofte de mâncare È™i poftă de dulciuri excesive. Conform oamenilor de È™tiință, acest fenomen îÈ™i are originea în zona laterală a hipotalamusului, care, odată activată în exces, generează comportamente alimentare patologice.
Herbert Herzog, profesor la institutul australian È™i autor principal al studiului, afirmă că mecanismul din spatele acestui fenomen este reprezentat de potenÈ›ialul stresului de a submina răspunsul creierului la mâncare drept o recompensă, astfel că acesta nu detectează excesele alimentare È™i cere permanent hrană. În acest studiu a fost demonstrat faptul că stresul cronic, în combinaÈ›ie cu o dietă bogată în calorii determină o necesitate din ce în ce mai mare a creierului de a primi carbohidraÈ›i, ulterior persoana în cauză recurgând la consumul de dulciuri pentru a satisface această necesitate falsă.

Hipotalamusul lateral, zona responsabilă de limitarea senzaÈ›iei de foame, este afectată de stresul cronic în sensul inhibării neuronilor de la acest nivel, astfel mecanismele sinaptice prin care se limitează pofta de mâncare ulterior hrănirii fiind abolite. Prin urmare, hipotalamusul lateral la persoanele ce experimentează stres cronic nu este activ la capacitățile normale, permiÈ›ând semnalelor de „recompensă” să fie în continuare active È™i încurajând persoana să consume alimente bogate în carbohidraÈ›i în continuare È™i în cantități excesive.

Potrivit autorilor, această schimbare este una negativă deoarece, odată cu excesul de carbohidraÈ›i din organism, apare o predispoziÈ›ie la creÈ™terea greutății corporale. Un experiment din cadrul lucrării, în care oamenii de È™tiință au oferit È™oarecilor de laborator ce trăiau în condiÈ›ii de stres două tipuri de apă, una simplă È™i una îndulcită cu sucroză, rozătoarele au preferat majoritar cea dulce, sugerând că aceste modificări cerebrale induse de stresul cronic nu determină un consum crescut al oricărui principiu alimentar, ci în special al carbohidraÈ›ilor.

Herzog apreciază că „pofta” crescută de hrană a creierului în urma expunerii la stres este datorată unui consum crescut de energie al organismului în astfel de perioade È™i de nevoia primirii unor recompense, în acest caz fiind reprezentate de glucide. Cu toate acestea, în momentul în care expunerea este prelungită, iar stresul capătă un caracter cronic, manifestările în cauză pot avea repercusiuni asupra organismului.

sursa: Science Daily
foto: Professor Herbert Herzog and Dr Kenny Chi Kin Ip

Data actualizare: 14-06-2023 | creare: 14-06-2023 | Vizite: 523
Bibliografie
How chronic stress drives the brain to crave comfort food, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2023/06/230608120905.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Efectele stresului la nivel cerebral ar putea fi prevenite cu ajutorul unui medicament experimental
  • ImpulsePal, aplicaÈ›ia de mobil pentru controlul poftelor alimentare
  • Stresul cronic poate creÈ™te riscul de obezitate
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum