Anxietatea și stresul cronic pot crește riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice
Potrivit unei meta-analize realizate de Institutul de cercetare Rotman (Canada), care a fost publicată în jurnalul Current Opinion in Psychiatry, persoanele care suferă de anxietate sau întâmpină dificultăți în gestionarea stresului, prezintă un risc crescut de a dezvolta în timp afecțiuni neuropsihiatrice cum sunt depresia și demența.
Stările de anxietate, de frică și stres resimțite ocazional și pentru o perioadă scurtă de timp sunt considerate fiziologice. Atunci când aceste reacții acute devin din ce în ce mai frecvente (se cronicizează) pot interfera substanțial cu activitățile desfășurate în mod normal și pot influența negativ relațiile cu cei din jur. Stresul exacerbează afecțiunile psihice (depresia) și poate crește riscul de apariție a demenței.
Stresul cronic reprezintă o situație patologică cauzată de activarea prelungită a sistemelor de adaptare a organismului la factorii stresori interni sau externi (expunerea de lungă durată a organismului la niveluri crescute de adrenalină și cortizol). Astfel pot să apară perturbări ale metabolismului, ale sistemului imunitar și la nivel cardiovascular, care pot determina atrofia anumitor zone cheie ale creierului.
Această analiză a inclus cele mai recente studii cu privire la condiționarea stresului și a fricii la modele animale și studii neuroimagistice care au analizat efectele stresului și ale anxietății la persoanele sănătoase.
Autorii meta-analizei afirmă că anxietatea și stresul cronic sunt asociate cu modificări patologice, structurale și funcționale, ale hipocampului și ale cortexului prefrontal (regiunile de la nivelul creierului responsabile pentru memoria de lungă durată și respectiv procesarea emoțiilor), care pot crește riscul de a dezvolta afecțiuni neuropsihiatrice pe parcursul vieții.
Unul dintre mecanismele identificate, care poate explica aceste modificări, este reprezentat de reacția exagerată a amigdalei (zonă a creierului care controlează reacțiile organismului la senzația de frică) la factorii stresori percepuți ca o amenințare. Pe lângă acesta, expunerea cronică la anxietate și stres poate determina atrofia hipocampului și a cortexului prefrontal. Aceste schimbări nu sunt însă ireversibile. S-a constatat că terapia farmacologică (medicația antidepresivă) poate inversa parțial procesul degenerativ indus de stres. De asemenea, efecte asemănătoare au fost observate și în cazul tratamentului non-farmacologic (terapia cognitiv- comportamentală; creșterea nivelului de activitate fizică).
Studii suplimentare sunt necesare pentru a determina dacă terapia cognitiv-comportamentală și activitatea fizică desfășurată regulat ar putea reduce riscul de apariție al patologiilor neuropsihiatrice la persoanele care suferă de anxietate sau stres cronic.
Stările de anxietate, de frică și stres resimțite ocazional și pentru o perioadă scurtă de timp sunt considerate fiziologice. Atunci când aceste reacții acute devin din ce în ce mai frecvente (se cronicizează) pot interfera substanțial cu activitățile desfășurate în mod normal și pot influența negativ relațiile cu cei din jur. Stresul exacerbează afecțiunile psihice (depresia) și poate crește riscul de apariție a demenței.
Stresul cronic reprezintă o situație patologică cauzată de activarea prelungită a sistemelor de adaptare a organismului la factorii stresori interni sau externi (expunerea de lungă durată a organismului la niveluri crescute de adrenalină și cortizol). Astfel pot să apară perturbări ale metabolismului, ale sistemului imunitar și la nivel cardiovascular, care pot determina atrofia anumitor zone cheie ale creierului.
Această analiză a inclus cele mai recente studii cu privire la condiționarea stresului și a fricii la modele animale și studii neuroimagistice care au analizat efectele stresului și ale anxietății la persoanele sănătoase.
Autorii meta-analizei afirmă că anxietatea și stresul cronic sunt asociate cu modificări patologice, structurale și funcționale, ale hipocampului și ale cortexului prefrontal (regiunile de la nivelul creierului responsabile pentru memoria de lungă durată și respectiv procesarea emoțiilor), care pot crește riscul de a dezvolta afecțiuni neuropsihiatrice pe parcursul vieții.
Unul dintre mecanismele identificate, care poate explica aceste modificări, este reprezentat de reacția exagerată a amigdalei (zonă a creierului care controlează reacțiile organismului la senzația de frică) la factorii stresori percepuți ca o amenințare. Pe lângă acesta, expunerea cronică la anxietate și stres poate determina atrofia hipocampului și a cortexului prefrontal. Aceste schimbări nu sunt însă ireversibile. S-a constatat că terapia farmacologică (medicația antidepresivă) poate inversa parțial procesul degenerativ indus de stres. De asemenea, efecte asemănătoare au fost observate și în cazul tratamentului non-farmacologic (terapia cognitiv- comportamentală; creșterea nivelului de activitate fizică).
Studii suplimentare sunt necesare pentru a determina dacă terapia cognitiv-comportamentală și activitatea fizică desfășurată regulat ar putea reduce riscul de apariție al patologiilor neuropsihiatrice la persoanele care suferă de anxietate sau stres cronic.
Data actualizare: 13-02-2019 | creare: 25-01-2016 | Vizite: 8251
Bibliografie
(1)Chronic stress and anxiety can damage the brain, increase the risk of major psychiatric disorders, link: https://medicalxpress.com/news/2016-01-chronic-stress-anxiety-brain-major.html(2)Can anxiety damage the brain?, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26651008
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Muzica ar putea avea un rol important în dezvoltarea unor intervenții eficiente pentru sănătatea mentală
- Mișcările corpului oferă indicii despre trăsăturile de personalitate
- Acțiunea antidepresivă a ketaminei poate fi reglată printr-un mecanism de feedback
- De ce părinții ar trebui să evite criticile cu privire la greutatea copilului?
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Anxietatea
- Tulburarea de anxietate generalizata
- Tulburarea acută de stres
- Tulburarea post-traumatică de stres
- Tulburarea anxioasa datorata unei afectiuni medicale
- Atacurile de panica
- Gastrita indusa de stres
- Anxietatea de sănătate
- Atacul de panică în sarcină
- Anxietatea și alimentația
- Stresul - „boala” secolului
- Anxietate
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Anxietate, atacuri de panica...sau alt ceva?
- Anxietatea revine
- Palpitații agitație amețeli
- Anxietate vindecare
- Despre anxietate
- Nu inteleg ce se intampla cu mine???
- Bolnava sau nu?
- Atac de panica si stari de anxietate de aproape un an
- Cum reactioneaza inima mea la stres!
- Medicamentele pentru anxietate ingrasa?