Anxietatea și stresul cronic pot crește riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice

Stările de anxietate, de frică și stres resimțite ocazional și pentru o perioadă scurtă de timp sunt considerate fiziologice. Atunci când aceste reacții acute devin din ce în ce mai frecvente (se cronicizează) pot interfera substanțial cu activitățile desfășurate în mod normal și pot influența negativ relațiile cu cei din jur. Stresul exacerbează afecțiunile psihice (depresia) și poate crește riscul de apariție a demenței.
Stresul cronic reprezintă o situație patologică cauzată de activarea prelungită a sistemelor de adaptare a organismului la factorii stresori interni sau externi (expunerea de lungă durată a organismului la niveluri crescute de adrenalină și cortizol). Astfel pot să apară perturbări ale metabolismului, ale sistemului imunitar și la nivel cardiovascular, care pot determina atrofia anumitor zone cheie ale creierului.
Această analiză a inclus cele mai recente studii cu privire la condiționarea stresului și a fricii la modele animale și studii neuroimagistice care au analizat efectele stresului și ale anxietății la persoanele sănătoase.
Autorii meta-analizei afirmă că anxietatea și stresul cronic sunt asociate cu modificări patologice, structurale și funcționale, ale hipocampului și ale cortexului prefrontal (regiunile de la nivelul creierului responsabile pentru memoria de lungă durată și respectiv procesarea emoțiilor), care pot crește riscul de a dezvolta afecțiuni neuropsihiatrice pe parcursul vieții.
Unul dintre mecanismele identificate, care poate explica aceste modificări, este reprezentat de reacția exagerată a amigdalei (zonă a creierului care controlează reacțiile organismului la senzația de frică) la factorii stresori percepuți ca o amenințare. Pe lângă acesta, expunerea cronică la anxietate și stres poate determina atrofia hipocampului și a cortexului prefrontal. Aceste schimbări nu sunt însă ireversibile. S-a constatat că terapia farmacologică (medicația antidepresivă) poate inversa parțial procesul degenerativ indus de stres. De asemenea, efecte asemănătoare au fost observate și în cazul tratamentului non-farmacologic (terapia cognitiv- comportamentală; creșterea nivelului de activitate fizică).
Studii suplimentare sunt necesare pentru a determina dacă terapia cognitiv-comportamentală și activitatea fizică desfășurată regulat ar putea reduce riscul de apariție al patologiilor neuropsihiatrice la persoanele care suferă de anxietate sau stres cronic.
(2)Can anxiety damage the brain?, link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26651008
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Consumul de alcool afectează memoria de lucru la vârstnici
- Un nou studiu confirmă siguranța terapiei electroconvulsive pentru tratamentul afecțiunilor mentale
- Produsele pe bază de plante reduc riscul deteriorării cognitive la vârstnici
- Depresia clinică nu determină creșterea nivelului de inflamație la persoanele în vârstă
- Anxietatea
- Tulburarea de anxietate generalizata
- Tulburarea acută de stres
- Tulburarea post-traumatică de stres
- Tulburarea anxioasa datorata unei afectiuni medicale
- Atacurile de panica
- Gastrita indusa de stres
- Anxietatea de sănătate
- Atacul de panică în sarcină
- Anxietatea și alimentația
- Stresul - „boala” secolului
- Anxietate
- Grup suport pentru atacuri de panica si anxietate 2015.
- Ce este anxietatea?
- Anxietate-reactii fizice care ma intriga
- Ma simt rau am senzatia e sufocare si de incordare
- Stare permanenta de oboseala, greata, anxietate.
- Anxietate anticipatorie
- Simt ca nu mai sunt eu :(
- Anxietate - Nelamuriri
- Atacuri de panica?
- Grup de suport pentru anxietate si fobii 'Serile de alergat frici'