Grup de suport pentru TOC-CAP 15

Buna,
Exceptand migrena care imi cam da tarcoale, bine. Fara compulsii si anxietati, ma mir si eu ce bine poate sa imi mearga..
Voi?

Ma bucur Katalyna!

Si eu sunt bine, poate nitel iritata ca nu am dormit foarte mult azi noapte., dar sunt bine.

Ma duc la masa!

acum am apucat sa mananc si eu, pana diseara la 8-9 mult este. si ce sa va spun, ma simt acceptabil.mai am ganduri care vin si pleaca, in rest ramana anxietatea, migrenele... dar o sa treaca toate

va multumesc de stafuri si incurajari, katalyna76, claudiu 12, prozac.voi merge in continuare cu velaxin, xanax, si seroquel. acum 2 zile am luat haine curate pe mine, si astazi vroiam sa ma schimb iar ca am avut din nou senzatia ca m-am contaminat. sa raspund la intrebare tie prozac: am luat prozac mai bine de 6 luni, si am luat cate 2 capsule pe zi. sa fie de vina pentru aceste obsesii care le am faptul ca am avut soareci in casa, si de aici si teama de contaminare? daca as pleca un timp de acasa in alta parte sa schimb mediul ar fi bine?

Claudiu, nu stii ce ma bucur ca esti mai bine. Doamne ajuta!

Benny, nu stim care este triggerul acestor obsesii. Eu cred ca, cu un tratament bine aplicat aceste obsesii se vor reduce si ne putem relua activitatile zilnice. Practicam sa ne vedem fiecare de viata noastra!
Nu cred ca plecatul de acasa ar fi o solutie. Asta e parerea mea

Sanatate

Beny, cel mai probabil ca mediul in care ai trait te-a adus in starea in care esti.

Trebuie sa stii ca daca nu rezolvi CAUZELE care te-au imbolnavit si te mentin asa, nu te vei vindeca niciodata!


Contacteaza un psiholog bun si daca nu afli in cateva sedinte CE S-A INTAMPLAT CU TINE si de ce ai ajuns in starea asta, atunci schimba-l. Pana la urma trebuie sa gasesti unul bine pregatit care sa-ti spuna adevarul crud pe care tu doar il intuiesti acum.

La 23 de ani e crima ca cineva sa te condamne la tratament medicamentos pe viata, pentru ca acolo vei ajunge.

Daca nu gasesti un psihoterapeut care sa-ti spuna cum ai fost tu imbolnavit, atunci esti inca unul dintre pacientii pe viata ai psihiatriei.

Informeaza-te mult, citeste, intreaba in stanga si in dreapta si nu zabovi prea mult pe acest topic unde sfaturile primite vor fi numai si numai: 'ai rabdare', 'urmeaza-ti cu sfintenie tratamentul', 'ai incredere in medicamente', 'du pana la sfarsit', 'schimba tratamentul daca nu te simti bine'...

Scormoneste mai adanc in problema asta, buba exista SI ESTE CHIAR LANGA TINE.

Ai un creier, foloseste-l! Nu-l ai, inchiriaza-l pe cel al unui psihoterapeut.


Numai bine iti doresc.

P.S. Psihiatria actioneaza numai si numai pe simptome. Psihoterapia merge in urma, la CAUZE. Asta e vindecarea corecta. Acum ai firul, mergi pe el. Succes.

Buna,
Beny, chiar daca schimbi mediul, obsesiile te vor urma, nu este o solutie.
Velaxin am luat si eu si este bun. Fii consecvent cu tratamentul, si incearca sa faci si psihoterapie, si o sa vezi ca iti revii.
Sunt alte afectiuni psihice mai grave ca asta.
Eu sunt ok, mai am mici 'sclipiri' de obsesie, dar imi trece.
Prozac, vad ca si tu ai probleme cu somnul, si eu ma confrunt cu aceeasi neplacere, ma foiesc intr-una in pat si nu am un somn continuu si neintrerupt, tu ai pe tratament si somnifere?
Ciorapel, ma scuzi daca sunt indiscreta, as vrea sa te intreb daca lucrezi in domeniu (psiholog, sociolog)?

Salutare

Katalyna, nu nu i-au somnifere, multumesc lui Dumnezeu. Iau numai 50 mg Fevarin seara. Se intampla sa am probleme cu somnul ca orice om, ca uneori sunt prea stresata. Atunci iau ori Sedivitax, ori Sedacur, ambele sunt din plante si la mine se vad rezultate foarte bune.
Am incercat multe naturiste de pe piata, din pacate unele cred ca sunt fanete curate, iarasi este parerea mea personala si mi-o sustin.

Astea le-am gasit dupa ani si milioane bune cheltuilte si au avut un efect bun, linistitor.

Am inteles ca si Melatonina este buna, personal nu am incercat.


Eu nu mai comentez. Mi-am exprimat punctul de vedere de multe ori, in zadar.
Ma rog la Dumnezeu ca fiecare dintre noi sa gaseasca medicul si tratamentul potrivit, numai sa aibe rezultat.

restul...e cancan:)

Multumesc, Prozac.

buna.eu stiti ce vreau sa va intreb?cand spuneti ca va simtiti bine chiar va simtiti asa?adica nu mai aveti nici migrene, ameteli, lipsa concentratiei. etc?

Claudiu, sunt normale aceste dificultati la inceputul tratamentului. Tu esti inca la inceput.

La fiecare dintre noi intensitatea difera, unii percep mai putin aceste dificultati, altii mai intens, tine de fiecare in parte. Tu poate esti mai sensibil. Insa odata ce lucrurile incep sa functioneze, apare obisnuita si intradevar te simti mai bine.

Nu uita un lucru, legatura cu medicul curant este foarte importanta! Lui trebuie sa ii spui orice simptom care apare sau persista.
Asadar trebuie creata si mentinuta o legatura puternica cu dr in favoarea ta.

Sanatate

Sa te lamuresc in privinta mea.
Migrenele le am de 11 ani de zile, cand au inceput nu aveam probleme cu depresia. Si nici nu sunt legate de ea, ci hormonal.
Cand spun ca ma simt bine, chiar ma simt, ma pot concentra, nu ma simt ametita, nu am ganduri, asta desi viata mea nu e una fericita.
Inainte de tratament devenisem o epava, aproape nu mai mancam, nu ma concentram, uitam, eram un pachet de nervi, dar de cand l-am inceput astea au devenit de domeniul trecutului. Nici cu parul nu mai am probleme.
Mici stari de anxietate mai am totusi, dar apar si dispar destul de repede.
Singura problema care inca mai persista (desi este mai putin puternica de cand iau tratamentul) este relatia cu prietenii, inca nu imi vine sa ies din casa sa ma vad cu prietenele, inca nu imi face placere sa vorbesc la telefon cu ele.
Sper ca te ajuta raspunsul meu sa ajungi la o concluzie.

Katalyna, si eu am devenit mai retinuta de cand cu boala asta. Chiar daca ma simt bine, nu-mi vine sa sun pe cineva de dragul de a suna, cum o faceam inainte.

Inainte eram foarte deschisa, aveam vreme pentru toata lumea sau daca nu aveam, imi faceam. Acum, timpul imi este mai pretios, chiar daca am vreme prefer sa -l convertesc in "quality time".

Si varsta poate isi pune amprenta, nu mai am chef sa ma incarc cu nimicurile unora sau altora, asa cum o faceam la 20 de ani si ceva.

Acum tre sa fie ceva mai profund sa-mi faca cu adevarat placere sa petrec ceteva ore cu cineva mai putin apropiat.
Clar, sunt mai selectiva:)

Am descoperit ca imi face placere gradinaritul si joaca cu cainele meu:)

A, deci si tu ai patit aceeasi chestie.
E adevarat, ca si varsta isi spune cuvantul dar eu am senzatia ca m-am salbaticit..
Nu zic sa vorbesc zilnic la telefon, dar macar asa, din cand in cand sa mai sun, sa mai aud una alta, dar...nu mai e.
Cu greu mai ies in oras, si simt ca am facut un mare efort, cand plec de la servici ma duc direct acasa, cu greu ma abat de la drumul meu.
E bine ca ai gasit activitati care iti fac placere sa le desfasori, eu m-am refugiat in vizionat filme pe laptop, din pacate imi plac numai cele horror, deci nici asta nu e prea bine pentru mine..

stiu ca sunt la inceputul tratamentului dar chiar azi ma gandeam cu groaza ca daca asa ma voi simtide acum incolo.. nu e bine.inca am frica sa nu inebunesc sa nu fac rau copilului. etc. chiar daca e mai bine ca la inceput.a si perioadele astea de tendinta suicid, cand sunt bine cand sunt rau, ma cam dau gata.candzic ca sunt bine atunci ma trezesca doua zi cu pitici pe creier...

multumesc mult de raspunsuri :)))

iau tratamentul asta de 2 bani, si tot imi este rau. gandurile obsesive imi macina mintea in fiecare zi. imi fura toata libertatea mintala si sufleteasca, aceasta boala nenorocita. ma voi interna din nou in spitalul de psihiatrie. m-am saturat de viata asta amarata plina de zbucium.mi-as fi dorit sa nu ma fi nascut

Buna,
Beny89, nu dispera, da rabdare tratamentului sa isi faca efectul. Si daca te internezi in spital tot nu rezolvi mare lucru, iti va schimba tratamentul, lucru care il poate face si daca nu esti internat. Acolo vezi fel si fel de bolnavi care te deprima si mai rau, ti-ar fi mai bine daca ai sta printre oameni sanatosi.
Noi toti de aici suferim de aceeasi boala dar intr-un fel sau altul incercam sa supravietuim, sa rezistam macar pe linia de plutire.
Nu am cerut nici noi sa ne nastem, dar ne-am nascut, si trebuie sa ne ducem viata pana la capat, indiferent daca ne place sau nu. Ti-o spune un om care a incercat de cateva ori sa se sinucida si care regreta din suflet ce a facut.
Suna-ti doctorul si spune-i prin ce treci, el va sti cu siguranta sa te sfatuiasca ce sa faci in continuare.
Si repet, iti trebuie un pic de ambitie, si dorinta de a te vindeca, deci nu te da batut, esti mult mai puternic decat boala!

Mneata tuturor,

Beny, daca n-as suferi de TOC ai zice ca vorbesc din teorie, insa nu-i asa.
Toc e o boala groaznica, dar cu tratament adecvat si cu ajutorul Celui de Sus, ne putem ameliora suferita. Nu dispera, i-a legatura cu medicul tau si spune-i ca nu te simti bine. Eu sunt convinsa ca vei gasi tratamentul adecvat, trebuie numa putina rabdare!

Toti suferim si suntem alaturi de tine! Nu te lasa!

Prozac

beny capu sus.nu te lasa.majoritarea dintre noi crede-ne am incercat sa ne punem capat zilelor.dar ce rezolvi prin asta, gandestete la cei de langa tine desii stiu ca in aceste momente ti-e greu.noi suntem alaturi de tine.

va multumesc de incurajare. va doresc ca Domnul sa va vindece pe toti

claudiu cum iti este de la cipralex?simti ceva efecte adverse sau benefice?

salut adrian.lume noua sau m-i se pare mie?nu stiu ce sa fac sa ma bucur sau sa ma intristez?adrian e greu sa ma pronunt dupa o saptamana de cipralex.eu am luat 3 luni de sertralina si m-am simtit mai mult rau.cica am inceput sa intru si in depresie nitel si atunci mi s- a propus sa trec pe cipralex.nu stiu inca daca am facut bine sau nu.poate era bine sa continui pe acel tratament.dar trebuie sa am incredere in medic.dupa cipralex am avut in primele zile stari de suicid.inca persista starea de uscaciune si piscaciune din gat.parca as avea sinuzita.si da gandurile inca imi dau tarcoale.daca te pot ajuta si cu altceva te rog sa-mi spui.sa inteleg ca si tu ai acelasi tratament?

Good morning!

Ce faceti, cum sunteti?

Ieri cum v-ati simtit? Eu, culmea, am avut anxietate maxima, asa din senin, m-a tinut cam cateva ore bune dar am strans din dinti si a trecut.

Habar n-am de unde, de la ce sa fi fost, dar a trecut:)

Acum sunt fresh, la munca.


Voi?

Salutare, ce mai faceti? nu am mai scris de ceva vreme.. parca nu-mi mai ajunge timpul, toata ziua ba incolo ba incolo.. dar acum m-am pricopsit cu o raceala de primavara care parca a vrut sa spuna "ia-o mai incet"^-^

Bun venit Beny!! ( din pacate) nu dispera, toc-ul devine si mai agresiv atunci cand disperi, fii bun cu tine, o boala e o boala.. de orice tip e ea, nu te poti infuria pe un om pentru ca e bolnav nu?

E foarte important ca, constientizezi ca acele ganduri sunt false, e un pas important in bine pt tine, acum treci la pasul urmator- reactia care o ai atunci cand vin gandurile, atutudinea ta fata d e ele. Nu gandurile sunt problema pt ca, ganduri avem cu sutele pe zi de orice fel, ci modul cum le raspundem. Din moment ce ai raspunzi unui gand cu frica, esti terifiat de el, mintea noastra care vrea sa ne protejeze al aduce in fata de foarte multe ori ca pe un pericol pentru noi. Daca in schimb am trata gandul respectiv fara frica si am trece peste el mintea sa-r linisti, ar intelege ca nu e nici un pericol si ar merge mai departe.

Inteleg ca tu ai si unele compulsii!?

Incearca sa le rezisti si i-a fiecare 5 min in care ai rezistat ca pe o victorie. Iti vine in minte gandul de contaminare si dorinta de a te schimba? rezista, e un mesaj fals al toc-ului accepta incertitudinea, accepta riscul la orice sa-r putea intampla daca nu te schimbi, in fond ce sa-r putea intampla mai rau decat calvarul pe care ti-l creaza gandurile?

Expune-te cate putin in fiecare zi la lucrurile de care ti-e frica chiar daca tie foarte greu, , toate astea plus luarea tratamentului corect de la doctor si totul va fi bine, poate nu f repede, dar incet incet te vei indrepta spre bine. Iti doresc multa sanatate!! Si daca ai posibilitate nu ezita sa mergi la psihoterapie.. iti poate fi de ajutor!!

Claudiu, multa sanatate si tie, sper sa-ti mearga tratamentul nou mai bine, si daca imi permiti, iti dau acelasi sfat si tie, fii bun cu tine, nu te supara pe tine niciodata, nu tu ai ales sa ai acesta problema de sanatate, ai rabdare si da-ti timp sa-si faca efectul tratamentul si terapia pe care o faci. Noi doi ne asemanam foarte mult la toc, uneori citesc postarile tale parca sunt scrise de mine la inceput... Gandurile sunt ganduri si asa vor ramane, nu au putere, nu-ti pot face nici un rau..

Eu sunt binisor sa zic asa, mai vin in vizita anxietatea si gandurile, ma mai zguduie putin apoi trec..uneori mai repede alteori mai incet, dar am hotarat sa nu le mai las sa ma supere.. ma bucur de orice moment atat cat imi permite starea, si 1% intro zi daca m-am bucurat e o victorie pt mine si ma felicit ca pe copii mici cand fac ceva bun^-^ Sunt buna cu mine, ma accept si ma iubesc( nu la modul narcisist^^) asa cum sunt.!!

Katalyna si Prozac, ma bucur ca sunteti bine si sunteti active aici^-^ va imbratisez cu drag ca intre fete asa:)

Va pup si va doresc multa sanatate la toti si multe momente frumoasa!!!

Deliad, ma bucur tare mult ca ai scris. Ne face foarte bine ca ne impartasesti din lupta ta cu TOC si din strategiile de lucru cu gandurile obsesive.

Ai scris foarte la obiect si desi ne e bine, este ok sa aplicam aceste strategii ori de cate ori ne da tarcoale un gand nasol.

In privinta supararii pe propria persoana, Ai perfecta dreptate, armonia cu tine insuti este cheia. O zi frumoasa tuturor!

Salutare!
Deliaid, chiar nu te mai "auzisem" demult, am crezut ca ai dezertat :)).
Ma bucur ca esti bine, mai rau cu vizitele astea ale anxietatii (vad ca si pe Prozac o onoreaza cu prezenta), si pe mine de asemenea. Din fericire sunt destul de rare momentele, din pacate, la mine acasa e o situatie tensionata intre mine si sotul, si e cam demult, nu-mi face deloc bine ca nu ma pot relaxa.
Mi-am luat si eu doua zile de concediu, plus ca miercuri e liber, e ca o mini vacanta, ma duc la parintii mei unde e si fata, mai stau si eu cu ea.
Si nu stiu, parca si agitatia asta din perioada sarbatorilor e obositoare, si faptul ca ies din rutina ma deranjeaza oarecum..
Dar va fi bine, trebuie :).

buna la toata lumea.deliad ma bucur ca esti bine.tu de cand iei tratament?prozac voiam sa te intre cand zici ca ai anxietate ce simtome ai?

Claudiu, vcand am anxietate am o teama /frica exagerata. Stiu ca totul e in regula, toata lumea e bine, copilul mi-e bine, sotul e bine, ai mei sunt bine, dar nu pot cu nimic sa alung frica aia.

De cele mai multe ori o simt in plexul solar., adica undeva in jurul stomacului.

Uneori cedeaza la respiratie de relaxare, alteori nu cedeaza la nimic.

Sper ca m-ai inteles

Si la mine aceleasi senzatii sunt, predomina gandul ca ceva rau se va intampla, si parca sunt incordata sa primesc "lovitura", desi nu se intampla asa ceva in realitate.
Dar e greu sa iti convingi mintea sa nu se mai alerteze, ea continua sa iti dea semnale de avertisment..
Asta ma seaca cel mai rau, lupta cu mine, faptul ca pierd controlul in acele momente...uneori simt ca sunt cel mai mare dusman al meu.