Grup de suport pentru TOC-CAP 15

insealna ca eu am anxietate deoacamdata zilnic

buna! ce mai faceti? cum va mai simtiti? gandurile obsesive se tin de mine. o pun pe mama sa imi spele imbracamintea curata din nou, ca iar am senzatia ca s-ar fi contaminat. daca obsesiile continua asa, mie teama ca raman fara haine :))

Si eu am cam aceleasi simptome cand am anxietate, un nod sau arsura in plexul solar, starea aia de teama permanenta, un tremur usor in corp, presiune in cap, stare de greata, cateodata stare de derealizare parca as fi intrun vis sau parca imi fuge imaginea, iar in trecut dupa episoade de anxietate mai mari am avut si stari de depersonalizare, adica simteam ca nu mai sunt eu, parca ma uitam din exterior la mine.

A fost greu, inca mai este cateodata, chiar azi am avut anxietate inca de dimineata pana acum mai devreme pe un subiect de la serviciu si mi-am petrecut o parte din zi analizand si reanalizand, pt ca asta este compulsia mea, in incercarea de a scapa de anxietatea data de gand analizez, caut raspunsuri fara sa-mi dau seama pe moment ca-i fac pe plac toc-ului dar intrun final ma prind de faza si ma abtin de la analizat desi simt ca-mi vine sa o iau la fuga de atata anxietate, pur si simplu las gandul si anxietatea sa faca ce vor fara sa le raspund, e f greu dar in scurt timp ambele cedeaza si eu castig^-^ "

Claudiu eu am luat tratament cam 9 luni dupa care la sugestia medicului psihiatru am renuntat la el, dansul considerand ca am suficienta putere sa ma descurc fara medicatie, am ramas doar cu psihoterapia pe care o fac de 2 ori pe sapt.

Mi-a fost greu sa renunt la medicatie dar faptul ca medicul a avut incredere in mine si a considerat ca pot, faptul ca ma asigurat ca usa lui e deschisa pt mine mereu, mi-a dat puterea sa incerc. Si apoi medicul mi-a recomandat-o pe terapeuta mea si m-am lasat pe mana terapiei care pentru mine are acelasi efect de medicament, nu-mi mai iau pastilele zilnic ci le iau de 2 ori pe sapt:)))))))
Conteaza f mult sa ai o buna comunicare cu medicul tau...
In iunie fac un an fara medicatie, am avut si zile foarte bune, si mai putin bune, am invatat multe si inca mai am de invatat...dar cu bune cu rele ma bucur de viata mea cat de mult pot..

Uite va las un articol foarte interesant in engleza despre toc si cum functioneaza gandurile http://www.ocdonline.com/Rethinkingtheunthinkable.php daca aveti rabdare cititi pana la capat, chiar merita.

Va pup, sa aveti weekend frumos si daca nu mai intru pana la pasti, va doresc sarbatori frumoase si linistite!!

Hello,

Beny, incearca sa imbraci aceleasi haine, chiar daca mintea iti dicteaza ca sunt contaminate, trebuie sa te expui treptat obsesiei, numai in felul asta scapi de ea.
Cand vei vedea ca reusesti sa treci peste o zi imbracat cu aceleasi haine "contaminate", si constati ca nu te-ai imbolnavit, sa stii ca esti pe drumul cel bun.
Succes!

Salutare!

Beny, Katalyna iti propune niste exercitii de expunere care sunt foarte bune, ele ajungand sa diminueze anxietatea pina la zero.
Poti incepe prin a atinge hainele care sunt contaminate. Vei simti teama, dar este ok, este normala aceasta teama, insa tu stii ca contaminarea nu este reala, este doar in mintea noastra si este data de TOC.

Fa lucrul asta progresiv, indiferent de cata anxietate simti si orice secunda in plus consider-o un succes.
Sunt convinsa ca vei reusi!

Sper ca toata lumea este ok. Si eu sunt bine, ma bucur de zilele astea frumoase, chiar de sunt exagerat de calde:)

Seara frumoasa tuturor!

Prozac

sarbatori fericite la toata lumea

sarbatori fericite si tie claudiu
marti acuma am programare la medic, si s-ar putea sa imi dea si mie cipralex.Cum te simti claudiu de la cipralex, ti mai bine?

Sarbatori Fericite tuturor!

Sa aveti parte de multa sanatate, pace si in primul rand liniste sufleteasca!

Cu mult drag
Prozac

Neata!
Si Hristos a inviat!
Am inviat si eu dupa un drum lung de 2 ore (care in mod normal nu trebuia sa dureze mai mult de o ora si un pic, dar deh, au plecat "tzaranii" acasa :D, si eu printre ei), am ajuns in Bucuresti la 12 noaptea.
Am avut cateva zile de regresie, am bagat iar foarfeca, din fericire fara prea mari pagube, iar azi mi-a trecut, sper sa nu ma mai intoarca niciodata, oricum trebuie sa ii spun doctorei...in plus, sambata in ajunul Pastelui mi-a murit si bunica, deci nu pot spune ca am avut sarbatori.
Dar asta e viata, cu Dumnezeu inainte.
Voi cum sunteti?

Buna dragilor,

Chiar m-am gandit la voi zilele astea.
Katalyna, condoleante pentru bunica, Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

Ei pai crezi ca ai fost singura, si eu am avut niste ganduri urate care au dat cu mine de pamant zilele astea, oricat am incercat sa le tin piept.
Am zis o rugaciune, am facut treaba, am avut musafiri, am fost musafiri si uite asa au trecut. Acum sunt bucuroasa ca am intrat "iarasi in paine".
Pentru mine, munca reprezinta enorm, caci ma tine ocupata. Imi tine mintea ocupata!

Diseara ma duc sa bibilesc florile in curte, am o curte frumoasa :))

Va pup !
Prozac

Ce liniste e pe aici, unde fugirati?
Eu scapai de toc ultima sapt, asta dupa ce cat am stat acasa de sarbatori isi cam facuse de cap. O sa consider un episod izolat, si sper sa nu se mai repede.Ideea e, ca acum e bine in general.
Cu socializarea inca nu stau foarte bine, parca tot nu ma dau in vant sa comunic cu toata lumea, pe deasupra am si o "prietena" pe care nu o mai inghit deloc oricat mi-as dori. E ca o pata pusa pe ea, care nu se ia deloc la spalat..
Astept vesti de la voi.
Toate cele bune!
Albinuta, de tine nu am mai auzit de mult, cum iti mai e?

Mneata Katalyna

Si eu pe aici, mai bag un ochi dimineata pina sa ma apuc de treaba.

Din nefericire, boala asta ne-a facut destul de solitari, si eu tanjesc dupa o prietena, dar din pacate nu mai am rabdare sa ma apropii de cineva asa usor. Am devenit mai selectiva, foarte selectiva, din pacate.


Sunt deschis, rad, glumesc, dar fara sa pun suflet.

Unoeri ma simt singura, alteori nu, imi place asa.
Eu sunt sociabila, vorbesc, glumesc cu toata lumea, ii consider cunostinte, dar nu prieteni. Prietenii in conceptia mea, sunt altceva, o relatie mai profunda, mai de suflet asa.

Am avut o prietena, asa zisa prietena, cu ani in urma, insa mi-a inselat foarte tare asteptarile, s-a cuplat cu un barbat insurat, lucru comun dealtfel in ziua de azi, dar de neconceput pentru mine. Eu sunt mai clasica in gandire. O fi bine, o fi rau, nu stiu:)

De atunci, m-am retras usor, usor, n-am mai vrut sa stiu nimic despre persoana ei. Mi se parea ca nu e just sa iau parte la o asa magarie ce implica si copii si alte "victime" colaterale.

Insa cel mai bine ma inteleg cu mama si cu sora mea, cu ele palavragesc toata ziua si de bune, si de rele.

Acum ma simt foarte obosita, am cam fortat in ultimul an "acceleratia" si se cam vede. Nu-i usor sa ai doua joburi, plus in week-end, dar si acasa atat cat ma tin curelele.
Astept week-endul sper sa ma odihnesc mai mult!

Ceilalti ce faceti?

Buna Prozac,

Si eu am trecut printr-o dezamagire cu o prietena care intamplator imi este si nasa (si de cununie, si a fetitei mele). Nu stiu ce a invartit (pt ca nu spune), dar a dat de bani si o duce in lux acum. Nu asta e problema, ci anturajul in care a intrat (a celor cu bani), a facut-o sa se schimbe radical.
Asta desi nu recunoaste, dar pentru mine este clar, banii schimba pe om.
Imi pare rau de relatia asta, dat fiind ca suntem prietene bune (adica am fost ), inca din facultate.
Si treptat am renuntat la ea, nu ne mai leaga nimic, chiar dc ne este nasa (noua si inca a nustiucate cupluri si nustiucati copii).
Tu cum poti face fata la doua job-uri, eu am unul si desi muncesc mult, in acelasi timp casc toata ziua din cauza medicamentelor..

astazi vin dupa o spitalizare de 11 zile. cat timp am stat acolo, mi-am dat seama ca de aiurita este boala TOC, era un baiat internat care umbla prin toate cosurile de gunoi dupa chistoace ca sa faca penale. nu avea nici o problema cu contaminarea.eu ma chinui cu contaminarea, iar baiatul asta cu chistoace calca in picioare contaminarea sper ca ati avut sarbatori fericite si linistite

salutare la toata lumea
ce mai faceti, cum va simtitit?eu dupa 2 luni de cosmar, de cateva zile am inceput sa ma simt mai bine si sa mai imi dispara din ganduri si analize. eu fac tratament doza mica de zyprexa aveam 7.5 mg acuma mia redus la 5 mg, doxepin 150 mg pe zi si luam xanax 1 mg pe zi, insa de 4 zile iau doar 0, 5 mg xanax pe zi si e ok
sanatate si liniste la toata lumea

Salutare

Sper ca sunteti ok cu totii.

Si eu sunt ok, desi ar fi loc de mai bine.
Voi?

Buna,
Si eu sunt bine sa zic, desi m-am mai imprietenit un pic cu foarfeca, nu am mai fost demult la un tuns, imi sta anapoda si am zis sa il aranjez eu...
In rest munca, casa, rutina, si cam atat.
Astept concediul de la vara sa merg la mare :).

Katalyna, oricat ar fi de greu, stai deoparte de foarfeca! Stiu ca nu-i usor, dar asa cred ca e mai bine.

Apropo de coafor, si eu am patit una de curand, am cerut niste suvite aramii si au iesit cu totul altceva. Am fost tare suparata, a venit sefa salonului si-a cerut scuze..
Nu de scuze mi-era, am cumparat de la ei o vopsea si m-am vopsit acasa.

Foarte greu sa gasesti pe cineva care sa te aranjeze asa cum vrei. Mai caut:)

Buna!

Tare!
Ce ai patit tu am patit si eu, ca de fapt de aici a pornit totul. Aveam parul aproape pana la mijloc si negru, ma plictisesim de culoare si am zis sa schimb ceva la el. Am inceput cu niste suvite blonde, a iesit bine, dar eu vroiam si mai mult. Asa ca m-am intors la salon sa imi mai faca, dar s-a ars si a inceput sa se rupa, iar suvitele au iesit aproape albe la radacina si galben-rosiatic la varfuri. Am fost nevoita sa vopsesc tot parul si s-a ars si mai rau.
Apoi am inceput sa il tot scurtez, pentru ca deja ala nu mai era par era ca o peruca...(aspru, uscat si ars)
Si uite asa am ajuns aici.
E bine acum, sunt multumita de cum arata, asa ca o sa ma iert ca am dat cativa pasi inapoi :).
Si uite asa mai scutesc si niste bani si emotii de a merge la coafor, evident ca pana la urma tot va trebui sa ajung acolo ca el va creste si nu o sa mai stiu ce sa ii mai fac. Dar deocamdata nu e nevoie.
Te pup, si multumesc ca imi raspunzi.
Zi usoara sa ai!

buna ziua la toata lumea.cum sunteti azi?eu am avut o sapt foarte buna dar de 3 zile sunt foarte nervos, irascibil, nelinistit, simt ura etc.sanatate la toti

Asa simt eu ura pentru nasa mea, m-a mintit de multe ori desi sustine ca imi este prietena. Dar de cand m-am imbolnavit de TOC am inceput sa o urasc de-a dreptul, si nu cred ca e normal, eventual putea sa imi fie indiferenta.
Nu-mi place deloc sentimentul asta care ma incearca..

Claudiu,

Daca simti ura, cum trateaza un psihiatru asta? Ce spune el privitor la asta?

Te-a intrebat vreodata medicul DE CE simti ura si mai ales PE CINE?

Desi aici e cheia, se vede clar cum abordeaza psihiatria suferinta sufleteasca si psihica a unui om. Doar tratament medicamentos pe simptome, eludand cauzele. De-aia si devin oamenii pacienti pe viata.

Data viitoare intreaba-l pe psihiatru cum iti poate vindeca ura, e o chestiune esentiala, de viata si de moarte, as spune. Chiar intreaba-l. Daca nu abordezi problema in punctul asta putred, n-o sa te vindeci niciodata cu adevarat.

Ce faceti dragilor? Cum sunteti?

Eu sunt bine, la serviciu. Am avut un week-end cu multa odihna si mi-am incarcat bateriile.

Voi?

O saptamana usoara va doresc!

multumesc de raspunsuri.ma bucur ca esti bine prozac.eu din pacate oscilez mult.zile bune si proaste.din pacate azo o zi proasta cu stari mari de suicid.stiti ce nu am inteles eu?de ce aceste oscilatii mari?cand bine cand rau?si de ce in continuare inca experimentez inca lucruri noi in toc.adica cu cat trece timpul traiesc alte lucruri adica:sentimente noi, stari noi, toc-ul asta are 1000 de fete.daca inainte m-I se parea ca aud soapte, zgomote, tramuram.atacuri panica, etc acum traiesc cu totul altceva.

Buna!

Si eu ma bucur pentru tine Prozac.
Claudiu, tu experimentezi lucruri noi pentru ca ai tratament nou. Fiecare are reactiile lui.
Cred totusi ca si boala are partea ei de vina, si gaseste cate ceva cu care sa ne stresseze.
Eu am nimerit un tratament bun de data asta, dar dupa ce am schimbat doua inainte cu care nu mi-a mers.
Am 3 luni de cand nu am mai calcat la coafor, l-am mai aranjat eu pe ici pe colo dar rezultatul e satisfacator. Am incetat si cu shoppingul compulsiv, in concluzie sunt ceva mai linistita.
Daca s-ar rezolva si cu partea de socializare ar fi perfect. Am renuntat sa mai vorbesc cu unele persoane pe care nu le mai suport, prefer sa am langa mine numai pe cei pe care ii plac, nu ma mai chinui deloc sa 'dau bine' cu altii.
Si asta in conditiile in care eu nu eram asa, imi placea sa vb mult la telefon, sa ies, acum prefer sa am liniste acasa.
As vrea totusi sa te intreb daca simti efecte benefice in urma sedintelor de psihoterapie. Iti ajuta la ceva?

Mneata

Asa banuiesc si eu, ca e din cauza tratamenyului, acesta inca lucreaza si probabil va mai lucra o perioada de timp de aici incolo.
Nu te speria, fa ce zice medicul tau si crede-ma ca fiecare dintre noi am trecut prin momente asemanatoare, daaar fiecare dintre noi reactionam unic la tratament, in felul nostru. Unii suntem mai sensibili, altii simt efecte benefice dupa cateva sapamani si tot asa.

Katalyna, eu nu stiu daca ne-am schimbat sau poate chiar boala in sine ne-a maturizat cumva si prin asta inteleg ca cuprinde si latura sociala. Ti-am mai spus, eu la fel vorbeam la telefon cu orele, petreceam cu fetele una doua si imi gaseam prietena in oricine.Acum nu mai sunt asa! Poate si varsta, nu stiu...
Uneori imi place ca sunt asa, sincer!
Pentru ca imi dedic mai mult timp mie, familiei si nu in ultumul rand, copilului.

Ah, si sa nu uit, daca inainte eram foarte supusa, si oricine imi zicea orice iar eu taceam, acum nu mai tac, ripostez si dau replica imediat.
Atunci sufeream in mine, probabil d'asta s-a si declansat boala pentru ca eu niciodata nu ripostam. Acum ripostez.

Asa si eu, imediat ripostez, in adolescenta eram timida, ma calcau toti in picioare, acum sa nu indrazneasca nimeni sa imi zica ceva ca ii sar in cap.

:)

La mine e mai greu, se face reorganizarea serviciului meu, colegilor mei nu le sar in cap, ca n-au ei putere de decizie, iar sefilor nu ca ar fi imprudent, dar m-ar costa emotional foarte mult, cu toate astea nu sunt chiar o carpa de spalat pe jos, dar am reale probleme in acesta privinta.Cand a fost nevoie de reactie prompta, au iesit scantei chiar cu sefii...TOC-ul meu, e cam intricat cu depresia si cu tulburarea de anxietate generalizata, dar desi sunt asistent medical, nu-mi permit sa merg la psiholog, de la o vreme nu mai ajung banii!

katalyna sunt saptamani cand abia apuc sa merg la sedinte dar sunt si saptamani cand cred ca ma duc degeaba.una peste alta de multe ori psihoterapeutul ma ajutat sa trec peste anumite faze.