Anxietate cu atacuri de panica si depersonalizare.
De cateva zile mi-au reaparut starile de frica/panica imi vine sa ma urc pe pereti.Am inceput de o saptamana cu 25mg de zoloft ca sa incep mai usor si cum am luat 50mg si am inceput sa am fel de fel de stari de rau.Voua vi s-a intamplat cand luati pentru prima data medicamentul sau cand il cresteti asemenea stari?...mai ales noaptea in primele zile de tratament cosmaruri.
Plus ca abia dorm am o stare de tensiune continua simt ca imi ingheata sangele in vene cand ma pun in pat:((
Mircea sunt curios tu cum te-ai impacat cu zoloftul prima data.
Plus ca abia dorm am o stare de tensiune continua simt ca imi ingheata sangele in vene cand ma pun in pat:((
Mircea sunt curios tu cum te-ai impacat cu zoloftul prima data.
Eu cand am inceput primul tratanent cu xanax si mianserin eram ok..poate pentru ca la xanax problema e sevrajul, nu inceputul tratamentului..dar cand am lasat xanax dupa 3luni si am inceput sa iau prozac, a fost cam hardcore o vreme, eram super varza si voiam sa renunt la tratament..dar pana la urma a fost totul ok.
@ flowerpower
Reactiile astea cu tremuraturile sunt de la sevraj. Am impresia ca te-ai lasat prea brusc de medicamente.
Citeste cu atentie prospectele lor. Uneori sunt mentionate acolo.
Reactiile astea cu tremuraturile sunt de la sevraj. Am impresia ca te-ai lasat prea brusc de medicamente.
Citeste cu atentie prospectele lor. Uneori sunt mentionate acolo.
@flower
Ti-am spus sa-i spui totul medicului, nu de de alta...dar este foarte ciudat cum te-a lasat sa intrerupi tratamentul tinand cont de simptome, poate fi sevraj, ce spui tu acolo tine mai mult de un sevraj specific anxioliticelor, la Ad-uri n-am patit niciodata asa ceva, doar la xanax cum spunea si Andrei, rivotril.
Incearca si spune-i tot ce ai patit doctorei si daca intr-adevar vrei sa intrerupi, fa-ti o schema mai profi dupa net, sa reduci treptat din pastile...cei care au avut parte de sevraje puternice de la pastile au luat putin cate putin cu o scobitoare...iti dai seama ce puternic devenise sevrajul...nu este de gluma...parerea mea sincera este ca nici n-ai apucat sa-ti revii complet, ai intrerupt prea devreme tratamentul...mai ales ca a fost vb de o recadere, trebuia cel putin un an si ceva..
Uita-te la Andrei, desi a facut progrese mari si se simte mult mai ok, ia o doza de intretinere de Prozac, cand are insomnii mai baga ceva...nu sta sa se chinuie...cateodata poti lupta impotriva simptomelor iar cateodata te coplesesc cum te-au inebunit pe tine, auzi Parkinson, doamne.pai daca incepi sa-ti pui din nou astfel de intrebari nu iesi niciodata din cercul asta vicios...cand te mai apuca starea asta incearca si explica-i doctorei ce se intampla si ia la nevoie o benzo mai usoara, lexotan, anxiar...sa te linistesti, sau incearca ceva natural...dar putin probabil sa-si faca efectul imediat dupa intreruperea tratamentului chimic.
@crstiy
Da, am luat zoloft, din pacate ca la orice AD la mine inceperea tratamentului a fost cumplita, asta se intampla la mine, d-aia am asociat mereu o benzo de gen Rivotril, xanax la inceput de tratament sa scap de perioada de acomodare a organismului, ma simteam foarte agitat fara, nu mi gaseam locul, o agitatie si un discofort foarte ciudat, o usoara caldura simtita sub piele, etc...sunt simptome clasice ale anxietatii, ssri-urile cresc anxietatea la inceput de tratament, depinde si de noroc, si de substanta in sine...cum se impaca cu, chimia ta.poate dura 2 sapt, 4 sau chiar 6 saptamani pana incepi sa te simti mai ok si sa dispara reactiile adverse si sa le observi pe cele pozitive...daca este de nesuportat starea vb cu doctoru, ii spui si vezi ce iti recomanda, ori un anxiolitic usor, poate un spitomin care este mult mai ok decat cele clasice xanax, rivotril, anxiar, si nu creeaza dependenta...doar ca incepe si el treptat sa-si faca efectul.chiar mie mi-a fost prescris spitomin acum 2-3 saptamani de un doctor foarte bun de la spitalul 9 din Bucuresti.si a incercat sa-mi explice din nou ca rabdarea si perseverenta sunt esentiale in combaterea problemelor legate de anxietate/depresie.chiar daca te simti o perioada rau.trebuie sa ai forta in tine sa speri/crezi ca va fi bine dp o vreme.iar daca nu, schimbi tratamentul, imposibil sa nu gasesti ceva care sa ti amelioreze simptomele si sa-ti echilibreze chimia cat de cat...doar rabdarea este cea care face diferenta...eu n-am ascultat si am mers pe barba mea, fara medic, fara tratamente, mi-a fost ok o perioada si dupa mi-au revenit simptomele...
Ti-am spus sa-i spui totul medicului, nu de de alta...dar este foarte ciudat cum te-a lasat sa intrerupi tratamentul tinand cont de simptome, poate fi sevraj, ce spui tu acolo tine mai mult de un sevraj specific anxioliticelor, la Ad-uri n-am patit niciodata asa ceva, doar la xanax cum spunea si Andrei, rivotril.
Incearca si spune-i tot ce ai patit doctorei si daca intr-adevar vrei sa intrerupi, fa-ti o schema mai profi dupa net, sa reduci treptat din pastile...cei care au avut parte de sevraje puternice de la pastile au luat putin cate putin cu o scobitoare...iti dai seama ce puternic devenise sevrajul...nu este de gluma...parerea mea sincera este ca nici n-ai apucat sa-ti revii complet, ai intrerupt prea devreme tratamentul...mai ales ca a fost vb de o recadere, trebuia cel putin un an si ceva..
Uita-te la Andrei, desi a facut progrese mari si se simte mult mai ok, ia o doza de intretinere de Prozac, cand are insomnii mai baga ceva...nu sta sa se chinuie...cateodata poti lupta impotriva simptomelor iar cateodata te coplesesc cum te-au inebunit pe tine, auzi Parkinson, doamne.pai daca incepi sa-ti pui din nou astfel de intrebari nu iesi niciodata din cercul asta vicios...cand te mai apuca starea asta incearca si explica-i doctorei ce se intampla si ia la nevoie o benzo mai usoara, lexotan, anxiar...sa te linistesti, sau incearca ceva natural...dar putin probabil sa-si faca efectul imediat dupa intreruperea tratamentului chimic.
@crstiy
Da, am luat zoloft, din pacate ca la orice AD la mine inceperea tratamentului a fost cumplita, asta se intampla la mine, d-aia am asociat mereu o benzo de gen Rivotril, xanax la inceput de tratament sa scap de perioada de acomodare a organismului, ma simteam foarte agitat fara, nu mi gaseam locul, o agitatie si un discofort foarte ciudat, o usoara caldura simtita sub piele, etc...sunt simptome clasice ale anxietatii, ssri-urile cresc anxietatea la inceput de tratament, depinde si de noroc, si de substanta in sine...cum se impaca cu, chimia ta.poate dura 2 sapt, 4 sau chiar 6 saptamani pana incepi sa te simti mai ok si sa dispara reactiile adverse si sa le observi pe cele pozitive...daca este de nesuportat starea vb cu doctoru, ii spui si vezi ce iti recomanda, ori un anxiolitic usor, poate un spitomin care este mult mai ok decat cele clasice xanax, rivotril, anxiar, si nu creeaza dependenta...doar ca incepe si el treptat sa-si faca efectul.chiar mie mi-a fost prescris spitomin acum 2-3 saptamani de un doctor foarte bun de la spitalul 9 din Bucuresti.si a incercat sa-mi explice din nou ca rabdarea si perseverenta sunt esentiale in combaterea problemelor legate de anxietate/depresie.chiar daca te simti o perioada rau.trebuie sa ai forta in tine sa speri/crezi ca va fi bine dp o vreme.iar daca nu, schimbi tratamentul, imposibil sa nu gasesti ceva care sa ti amelioreze simptomele si sa-ti echilibreze chimia cat de cat...doar rabdarea este cea care face diferenta...eu n-am ascultat si am mers pe barba mea, fara medic, fara tratamente, mi-a fost ok o perioada si dupa mi-au revenit simptomele...
Salutare,
Ma bucur sa vad ca unii dintre voi va simtiti mult mai bine si imi pare sincer rau pentru cei care "nu sunt tocmai in forma". Momentan nici eu nu sunt in apele mele. Dupa cel putin 2-3 luni in care m-am simtit foarte bine, de o saptamana au inceput sa-mi reapara simptomele de la incepututl anxietatii (stare de panica, greata, ameteala, momente in care atipesc si apoi ma trezesc brusc speriat, apatie).
Ceea ce nu am mai avut pana acum este o durere/retinere in piept, in momentul in care trag aer puternic in piept ori casc adanc. Cel mai accentuat este dimineata cand ma trezesc si seara, inainte de culcare. Nu stiu din ce cauza mi se intampla asta insa sper sa fie de la anxietate. Daca s-a mai confruntat cineva cu problema asta, il rog sa imi spuna.
In rest, m-am simtit destul de bine fizic insa nu am reusit deloc sa scap de gandurile negative, de frica de moarte ori de boli grave. Urmez in continuare tratament cu Fevarin (in septembrie fac 6 luni). Singurul lucru care nu imi place la tratament este de ordin sexual, in sensul ca mi-a scazut foarte mult apetitul si nu mai am acea placere intensa. Sa zicem insa ca pot suporta acest lucru pentru o perioada limitata.
Cel mai usor mi-ar fi sa am o siguranta ca toate simptomele fizice pe care le am sunt de la anxietate si sa nu ma mai duc cu gandul la cele mai grave boli/la moarte. De curand mi-a aparut o afta bucala, care este spre vindecare. Bineinteles ca imediat m-am dus cu gandul la Hiv/Sida, Cancer. Sper totusi sa reusesc sa ma "intaresc" si sa nu mai fiu atat de sensibil.
Dna Psihiatru imi spunea odata ca sunt foarte apropiat de tatal meu, ca si cand el ar fi singurul meu pilon, ca si cand nu as putea sa traiesc fara el si ca acesta boala ne leaga, ne apropie, tatal meu suferind in trecut de anxietate si depresie. Imi explica ca e ca si cand ne cautam un motiv de a ne apropia, ca si cand boala asta e cel mai puternic motiv de a petrece mai mult timp impreuna si de a fi aproape unul de celalalt... Si asta cam asa e...
Numai bine va doresc!
Ma bucur sa vad ca unii dintre voi va simtiti mult mai bine si imi pare sincer rau pentru cei care "nu sunt tocmai in forma". Momentan nici eu nu sunt in apele mele. Dupa cel putin 2-3 luni in care m-am simtit foarte bine, de o saptamana au inceput sa-mi reapara simptomele de la incepututl anxietatii (stare de panica, greata, ameteala, momente in care atipesc si apoi ma trezesc brusc speriat, apatie).
Ceea ce nu am mai avut pana acum este o durere/retinere in piept, in momentul in care trag aer puternic in piept ori casc adanc. Cel mai accentuat este dimineata cand ma trezesc si seara, inainte de culcare. Nu stiu din ce cauza mi se intampla asta insa sper sa fie de la anxietate. Daca s-a mai confruntat cineva cu problema asta, il rog sa imi spuna.
In rest, m-am simtit destul de bine fizic insa nu am reusit deloc sa scap de gandurile negative, de frica de moarte ori de boli grave. Urmez in continuare tratament cu Fevarin (in septembrie fac 6 luni). Singurul lucru care nu imi place la tratament este de ordin sexual, in sensul ca mi-a scazut foarte mult apetitul si nu mai am acea placere intensa. Sa zicem insa ca pot suporta acest lucru pentru o perioada limitata.
Cel mai usor mi-ar fi sa am o siguranta ca toate simptomele fizice pe care le am sunt de la anxietate si sa nu ma mai duc cu gandul la cele mai grave boli/la moarte. De curand mi-a aparut o afta bucala, care este spre vindecare. Bineinteles ca imediat m-am dus cu gandul la Hiv/Sida, Cancer. Sper totusi sa reusesc sa ma "intaresc" si sa nu mai fiu atat de sensibil.
Dna Psihiatru imi spunea odata ca sunt foarte apropiat de tatal meu, ca si cand el ar fi singurul meu pilon, ca si cand nu as putea sa traiesc fara el si ca acesta boala ne leaga, ne apropie, tatal meu suferind in trecut de anxietate si depresie. Imi explica ca e ca si cand ne cautam un motiv de a ne apropia, ca si cand boala asta e cel mai puternic motiv de a petrece mai mult timp impreuna si de a fi aproape unul de celalalt... Si asta cam asa e...
Numai bine va doresc!
Durerea in piept e de la anxietate. Stai linistit.
Ştiu că din cauza anxietatii pot apărea dureri în piept însă la mine se manifesta doar când trag aer în piept. poate că este ceva normal până la urmă deşi simt că se accentuează când stau culcat.
Vrei sa mergi la cardiolog sa iti faci teste pentru inima si la pneumolog sa vada cum stai cu plamanii ?
Mergi. Ia-i la rand ca sa stai impacat.
Mergi. Ia-i la rand ca sa stai impacat.
buna!!!si eu ma confrunt cu stari de anxietate si atacuri de panik...pur si simpku simpt ca numai pot.Totul a inceput anul trecut cam pe 13 iunie cu un atac de panik, crede-am ca fac infarct, am trecut cu bn peste, am si uitat de incident pana cand am fost la stomatolog si tot asa am facut de vreo 3 ori atacuri de panik pe scaun, bagam in sperieti pe toata lumea.toate bune si frumoase, faceam atacuri de panik si atat fara stari de anxietate, eram invatata cand fumama poc faceam atac de panik, cu greu m-am lasat si de tigari, dar anul trecut inainte sa plec din tara, a inceput calvarul, mici ameteli, batai ale inimii, dormeam rau, imi simte-am inima batand in pat, dar totusi ma controlam gen azi eram rau dar dupaia vreo saptamana eram bine.M-am intors si acasa unde cred ca greseala mea cea mai mare a fost ca m-am documentat extrem de mult despre atacuri de panik, anxietate, despre bolile de inima, orice ce durere eu imi spune-am ca e de la inima, cred ca am citit mii de comentarii, mii de pagini legate de infarcturi, simtome etc.acum sunt si mai rau ca la inceput, ma apuk groaza si cand ma duc la magazin, stau lÅŸa coada unde sa astept numai am rabdare, ca ma ia ameteala nu e problema dar bataile de inima puternice ma face deja sa cred ca acum mor.am devenit foarte emotionata, mie frik s amerg sa vb cu un medic, sa fac analize de emotii, mie frik sa nu mor de la atatea emotii, am auzit ca emotiile pot produce rau.nu am ajuns la psihiatru, acum iau la nevoie calmogen si cand ma simpt prea rau distonocalm.mai rau e ca sunt constienta ca tot raul vine de cand am venit sa lucrez in belgia, sunt sg aici nu cun pe nimeni decat familia la care lucrez, mi-am bagat in cap ca daca numai ajung acasa si am sa mor pe aici si nu-mi mai vad familia, si desi stiu ca asta imi face rau, ma aflu de cateva zile iar aici in belgia, sg trista, depresiva, fricoasa, anxioasa, mama mea nici nu a ajuns acasa in tara ca noi facem schimb de lucru si eu deja a-si chema-o inapoi...
off scuzati-ma ca scriu iar dar asa ma pot descarca...m-am ingrasat foarte mult, mi-am gasit refugiul in mancare si cred ca si asta e o cauza care imi provoaca anxietatea ptr ca mie rusine de mine, mie rusine sa ies afara ca toata lumea se mira ca vai ce te-ai ingrasat...dar nici ambitie numai am fata de dinainte cand faceam orice sa arat bine acum am devenit neglijenta cu mine, numai sunt ambitioasa...am uitat sa spun ca am 23ani
Cu siguranta mancatul excesiv este o problema legata tot de anxietate, probabil te simti ok mancand mai mult, dar pe termen lung iti agraveaza anxietatea, nu stiu ce sa-ti zic, la psihiatru n-ai ajuns, singura se pare ca nu ai putut sa te echilibrezi, ar trebui un regim de viata mult mai ok, de la mediul pana la mancare, legume, peste, fructe, carne slaba, foarte putina paine.
Sportul te ajuta si el daca-l practici de 2-3 ori pe saptamana...stiu cum este sa-ti fie frica sa iesi si din pat...dar nu te va ajuta nimeni sa stii...decat singura poti incepe sa depasesti problemele legate de anxietate, e foarte bine ca nu ai depresie...nu stiu ce sfat sa-ti mai dau, rabdare si incredere...daca situatia se agraveaza este mai bine sa incepi sa vezi un psiholog/psihiatru sa reusesti sa te echilibrezi putin...sa fi constienta de ce ti se intampla si sa incerci sa reduci din simptome.daca stai in continuare mai mult in casa si mananci in prostie.nu esti pe drumul cel bun...mancarea deja ti-a adus o imagine si mai proasta despre tine, te-ai ingrasat, lucru pe care subinconstientul il stie, a scazut stima de sine, ti-e rusine...nu-I ok, pe parte motivationala vad ca nu este bine...apuca-te de sport, regim si eventual cere ajutorul ca nu este o rusine, daca luam dp cap cate un distonocalm si mai stiu ce prostie nu e ok...macar incearca si vezi cum este dp o vizita la doctori...
Refugiul asta in mancare este o capcana uriasa, multi au cazut in ea...iti potoleste senzatia aceea de agitatie/frica, te simti ok pe moment dar repercursiunile pe termen lung sunt foarte grave, atat pentru sanatate cat si pentru estetic...sper sa incepi sa-ti revii, scrie aici daca iti face bine, am trecut prin asta mai multi dupa forum...si inca ne batem cu boala:)
Sportul te ajuta si el daca-l practici de 2-3 ori pe saptamana...stiu cum este sa-ti fie frica sa iesi si din pat...dar nu te va ajuta nimeni sa stii...decat singura poti incepe sa depasesti problemele legate de anxietate, e foarte bine ca nu ai depresie...nu stiu ce sfat sa-ti mai dau, rabdare si incredere...daca situatia se agraveaza este mai bine sa incepi sa vezi un psiholog/psihiatru sa reusesti sa te echilibrezi putin...sa fi constienta de ce ti se intampla si sa incerci sa reduci din simptome.daca stai in continuare mai mult in casa si mananci in prostie.nu esti pe drumul cel bun...mancarea deja ti-a adus o imagine si mai proasta despre tine, te-ai ingrasat, lucru pe care subinconstientul il stie, a scazut stima de sine, ti-e rusine...nu-I ok, pe parte motivationala vad ca nu este bine...apuca-te de sport, regim si eventual cere ajutorul ca nu este o rusine, daca luam dp cap cate un distonocalm si mai stiu ce prostie nu e ok...macar incearca si vezi cum este dp o vizita la doctori...
Refugiul asta in mancare este o capcana uriasa, multi au cazut in ea...iti potoleste senzatia aceea de agitatie/frica, te simti ok pe moment dar repercursiunile pe termen lung sunt foarte grave, atat pentru sanatate cat si pentru estetic...sper sa incepi sa-ti revii, scrie aici daca iti face bine, am trecut prin asta mai multi dupa forum...si inca ne batem cu boala:)
multumesc ptr regim...nu mancarea neaparat imi face placere ci dulciurile ele sunt cele care imi distrug viata incet, dar sigur...de azi sper sa am ambitia sa reusesc sa imi schimb modeul de viata, asa cum reusesc usor sa imi bag in cap toate prostiile poate la fel de usor voi renunta la tot ce imi provoaca rau.cat am fost acasa am fost bine, mancam bine, dormema bine, aveam stari de anxietate ptr ca ziua eram sg acasa da mereu imi ocupam timpul cu ceva si uitam de griji, frik etc si seara langa prietenul meu ma simteam bine protejata dormeam fara probleme, aici departe incepe calvarul...trebuie sa tai raul de la radacina...analize am facut si anul trecut prin oct am facut aproape toate analizele si acum de curand am facut la sange, rmn dar nu am mai avut curajul sa mai fac un control la inima chiar multe persoane mi-a spus ca umbland din medic in medic mai tare rau imi provoc...a facut cineva terapie online?
am vrut sa scriu multumesc ptr sfaturi da eu stiu la ce ma gandeam...scuze
@ ionela83
Unul dintre cele mai grele lucruri in anxietate este sa accepti ca o ai si sa incepi sa o tratezi asa cum se cuvine (la psiholog/psihiatru).
Stai de vorba putin cu tine insuti si cantareste daca mai merita sa o negi si sa nu iei masuri asupra ei, decat sa o accepti si sa iti ajuti organismul.
* acomodarea cu locul in care esti se face in medie in 2-4 saptamani. Ai putintica rabdare sa vezi ca te vei obisnui.
Unul dintre cele mai grele lucruri in anxietate este sa accepti ca o ai si sa incepi sa o tratezi asa cum se cuvine (la psiholog/psihiatru).
Stai de vorba putin cu tine insuti si cantareste daca mai merita sa o negi si sa nu iei masuri asupra ei, decat sa o accepti si sa iti ajuti organismul.
* acomodarea cu locul in care esti se face in medie in 2-4 saptamani. Ai putintica rabdare sa vezi ca te vei obisnui.
Salut tuturor, mi-am schimbat user-name-ul din flowerpower in maria:)
vroiam sincer sa va intreb ce mai faceti.cum va mai simtit?daca au mai aparut probleme, cum va mai descurcati cu anxietatea, depresia?:)
vroiam sincer sa va intreb ce mai faceti.cum va mai simtit?daca au mai aparut probleme, cum va mai descurcati cu anxietatea, depresia?:)
Buna tuturor...astazi mi s-a reinstors starea nasoala.m-am pus dupa-masa sa dorm si m-am trezit in panica si greata...am zis ca-mi trece dar pe urma am mai facut si un atac de panica.stateam in pat (agitata si nelinistita cei drept, simteam ca nu-i in ordine ceva plus ca aveam o stare de greutate emotionala) apoi m-a luat starea aceea de ireal(aveam si inainte starea de ireal dar apoi s-a accentuat.sincer uitasem cum e sa ai acea stare, pe moment a fost groaznica, am vrut sa sun la ambulanta, aveam senzatia ca o iau pe ulei, m-am ridicat in forta din pat apoi m-am asezat pe fotoliu si am asteptat sa treaca.dar n-a durat mult, cateva secunde..sincer dupa atacul asta de panica ma simt mai usurata, ma simt chiar eliberata, aveam senzatia ca tineam cu dintii parca sa nu fac atacul ala dar l-am lasat sa se desfasoare(am vazut ca n-am murit)ma sperie faptul ca nu mai sunt asa de speriata:)))
acum ma uit prin casa si am o stare de aiureala, frica nu s-a consumat de tot..mainile inca imi mai tremura usor de la energie.as avea vreo rugaminte..dati un sfat legat de ce anume sa mananc, stau si moor de foame pt ca am senzatia ca nu pot baga nimic in gura, sincer as manca o prajitura...credeti ca mi-ar face rau la stomac:)?
acum ma uit prin casa si am o stare de aiureala, frica nu s-a consumat de tot..mainile inca imi mai tremura usor de la energie.as avea vreo rugaminte..dati un sfat legat de ce anume sa mananc, stau si moor de foame pt ca am senzatia ca nu pot baga nimic in gura, sincer as manca o prajitura...credeti ca mi-ar face rau la stomac:)?
Eu sunt binisor, azi am avut o zi mai grea, fiindca am stat noaptea si m-am jucat pe PC si am dormit cam prost, dar in rest merge bine treaba! Mananca linistita, daca iti e pofta! :D Ti-a mai trecut starea?
@ maria406
In afara de faptul ca toate simptomele tale sunt cauzate de probleme ale neuronilor sau dezechilibre ale neurotransmitatorilor, si nu de stomacul in sine, deci poti sa mananci orice, sa ne spui si noua daca ai de gand sa incepi un tratament cum trebuie si pe termen mai lung, ca sa obtii si o remisie sau te mai chinuiesti si ne chimnuiesti si pe noi un an, doi, trei.
* iti subliniez ca nu sunt rea; vreau sa te fac sa vezi foarte clar viitorul pe care il alegi si sa alegi in cunostinta de cauza
In afara de faptul ca toate simptomele tale sunt cauzate de probleme ale neuronilor sau dezechilibre ale neurotransmitatorilor, si nu de stomacul in sine, deci poti sa mananci orice, sa ne spui si noua daca ai de gand sa incepi un tratament cum trebuie si pe termen mai lung, ca sa obtii si o remisie sau te mai chinuiesti si ne chimnuiesti si pe noi un an, doi, trei.
* iti subliniez ca nu sunt rea; vreau sa te fac sa vezi foarte clar viitorul pe care il alegi si sa alegi in cunostinta de cauza
@maria
E comic intr-un fel, stii foarte bine ce ai...dar o tii pe a ta...nu ai nimic la stomac, sunt simptome ale stresului...incearca sa te pacaleasca anxietatea...daca nu e stomacul, este capul sau altceva.
Urmeaza un tratament cu un ssri daca tot te plangi de atata timp si vezi cum merge, ai rabdare 4-6 saptamani sa-si faca cat de cat efectul, in timpul asta poti lua si un anxiolitic sa te linistesti...
Nu inteleg ce rezolvi daca te tot afunzi in problema asta, sa nu dormi o noapte e cumplit, sa ai simptome de derealizare/depersonalizare iarasi este o problema destul de serioasa, trateaza-te si vei fi oke, crede-ma...daca puteai sa treci singura, o faceai demult...am mai spus-o este de preferat sa treci fara medicamente...dar daca nu poti? incearca un tratament cu Cipralex, zoloft sau seroxat...si vei fi mult mai ok...si mult mai linistita...alte alternative nu sunt din pacate cand ajungi la starile astea...homeopatia sau medicamentele naturiste sunt apa de ploaie...
Sper sa te faci bine, bafta, si tine-ne la curent cu evolutia ta !
E comic intr-un fel, stii foarte bine ce ai...dar o tii pe a ta...nu ai nimic la stomac, sunt simptome ale stresului...incearca sa te pacaleasca anxietatea...daca nu e stomacul, este capul sau altceva.
Urmeaza un tratament cu un ssri daca tot te plangi de atata timp si vezi cum merge, ai rabdare 4-6 saptamani sa-si faca cat de cat efectul, in timpul asta poti lua si un anxiolitic sa te linistesti...
Nu inteleg ce rezolvi daca te tot afunzi in problema asta, sa nu dormi o noapte e cumplit, sa ai simptome de derealizare/depersonalizare iarasi este o problema destul de serioasa, trateaza-te si vei fi oke, crede-ma...daca puteai sa treci singura, o faceai demult...am mai spus-o este de preferat sa treci fara medicamente...dar daca nu poti? incearca un tratament cu Cipralex, zoloft sau seroxat...si vei fi mult mai ok...si mult mai linistita...alte alternative nu sunt din pacate cand ajungi la starile astea...homeopatia sau medicamentele naturiste sunt apa de ploaie...
Sper sa te faci bine, bafta, si tine-ne la curent cu evolutia ta !
Buuna.
au fost zilele jimboliene asa ca am fost plecata la bunica-mea.acesta este motivul pt care nu am mai scris pe forum:)
nu am nicio teama legata de stomac, doar am intrebat daca e bine sa mananc dulce pe stomacul gol...in fine
clara nu te consider o rea, dimpotriva eu stiu ca toti de pe acest forum inteleg ce e aceea anxietate si stiu ca vi se pare cea mai mare prostie sa stai sa suferi simptomele naspa ale anxietatii ca un tampit cand poti lua medicamenete si sa fii bine.
ei bine, eu am zis ca e vacanta de vara si am vrut sa vad cum ma simt fara..per total eu pastilele le-am luat timp de un an, am avut o pauza de cateva luni...
in orice caz nu voi sta pana voi ajunge sa ma gandesc sa ma arunc de pe balcon...daca lucrurile se inrautatesc si nu se amelioreaza pana la inceperea scolii, e clar ca reincep.eu am o cutie de fobiless si de multe ori ma tenteaza sa nu mai stau si sa sufar aiurea.uneori imi vine sa o sun pe psihiatra mea din 5 in 5 minute, ea este acum in concediu si sincer nu vreau s-o bazai, e si ea om.
stiu sincer ca sunt obositoare ca ma tot plang intr-una de simptomele mele, momentan sunt doar la nivelul in care imi doresc ca oamenii sa-mi confirme ca sunt sanatoasa si nu o iau razna...pentru ca sincer zilele astea doar acest lucru l-am simtit...
nu mi-e teama de pastile sau asa ceva, vreau doar sa fiu capabila sa ma controlez, nu vreau ca emotiile sa ma controleze pe mine, eu cred ca ceea ce facem noi cu pastilele este doar o cale mai usoara, am avut momente cand am ales sa dau fata in fata cu mariile mele frici, m-am simtit oribil, mi-a venit sa ma urc pe pereti...ceva in interiorul meu nu e inregula daca corpul meu se manifesta asa si daca sufar de aceasta anxietate, e clar ca undeva ceva nu merge si eu trebuie sa rezolv aceasta problema, OARE PASTILELE IMNI REZOLVA ACEA PROBLEMA DIN INTERIORUL MEU?asta ma tot intreb, oare nu trebuie sa actionez eu mai mult, oare nu sunt eu prea plangacioasa?oare nu am niste conflicte pe care nu le-am rezolvat?si daca da, mi le rezolva pastilele?
.:(
au fost zilele jimboliene asa ca am fost plecata la bunica-mea.acesta este motivul pt care nu am mai scris pe forum:)
nu am nicio teama legata de stomac, doar am intrebat daca e bine sa mananc dulce pe stomacul gol...in fine
clara nu te consider o rea, dimpotriva eu stiu ca toti de pe acest forum inteleg ce e aceea anxietate si stiu ca vi se pare cea mai mare prostie sa stai sa suferi simptomele naspa ale anxietatii ca un tampit cand poti lua medicamenete si sa fii bine.
ei bine, eu am zis ca e vacanta de vara si am vrut sa vad cum ma simt fara..per total eu pastilele le-am luat timp de un an, am avut o pauza de cateva luni...
in orice caz nu voi sta pana voi ajunge sa ma gandesc sa ma arunc de pe balcon...daca lucrurile se inrautatesc si nu se amelioreaza pana la inceperea scolii, e clar ca reincep.eu am o cutie de fobiless si de multe ori ma tenteaza sa nu mai stau si sa sufar aiurea.uneori imi vine sa o sun pe psihiatra mea din 5 in 5 minute, ea este acum in concediu si sincer nu vreau s-o bazai, e si ea om.
stiu sincer ca sunt obositoare ca ma tot plang intr-una de simptomele mele, momentan sunt doar la nivelul in care imi doresc ca oamenii sa-mi confirme ca sunt sanatoasa si nu o iau razna...pentru ca sincer zilele astea doar acest lucru l-am simtit...
nu mi-e teama de pastile sau asa ceva, vreau doar sa fiu capabila sa ma controlez, nu vreau ca emotiile sa ma controleze pe mine, eu cred ca ceea ce facem noi cu pastilele este doar o cale mai usoara, am avut momente cand am ales sa dau fata in fata cu mariile mele frici, m-am simtit oribil, mi-a venit sa ma urc pe pereti...ceva in interiorul meu nu e inregula daca corpul meu se manifesta asa si daca sufar de aceasta anxietate, e clar ca undeva ceva nu merge si eu trebuie sa rezolv aceasta problema, OARE PASTILELE IMNI REZOLVA ACEA PROBLEMA DIN INTERIORUL MEU?asta ma tot intreb, oare nu trebuie sa actionez eu mai mult, oare nu sunt eu prea plangacioasa?oare nu am niste conflicte pe care nu le-am rezolvat?si daca da, mi le rezolva pastilele?
.:(
@maria
Evident ca va veni o zi in care ai sa te poti controla singura sau cu ajutorul pastilelor, sunt oameni care pot trece peste asta singuri, dar atentie.nu in depresi severe sau anxietate generalizata...aici e mai dificil si d-aia sunt atatia oameni care sufera ani si ani la randul...sperand ca intr-o zi se vor trezi ok...nu merge asa...daca nu te poti controla singura si emotiile te coplesesc, nu astepti sa-ti revina simptomele mult mai dur si sa ajungi cum ai zis si tu sa-ti vina sa te arunci de la balcon...
Nu te lua nimeni la misto, sunt sigur ca ai realizat pana acum ca ai o problema cu anxietatea/depresia, faptul ca nu te poti controla singura nu este o problema, poti face tratament o perioada sau toata viata, care-i prob? daca te simti ok cu anumite pastile si iti fac bine, functionezi aproape normal si nu te chinui? eu nu sunt adeptul pastilelor, le-am urat de la inceput plecand tot de la faptul ca nu imi venea sa cred ce mi se intampla, tocmai mie? de mie? de ce nu ma pot controla singur? asa prost sunt? si lista poate continua...am lasat pastilele si mi-a fost bine o perioada...am reusit cu sport si f multa ambitie sa stau fara...pana m-a plesnit iar anxietatea...apoi depresia si tot asa...
E simplu sa dai sfaturi, intra unii pe aici si incep cu morala, rezolvati probleme singura, fi tare, stai intr-un mediul ok, nu te mai gandii la prostii, plimba-te in natura, mananca usor si dai cu ierburi naturale...
Nu prea functioneaza chestia asta in depresii majore si anxietate generalizata...sunt niste chestii chimice, nu degeaba sunt foarte multi oameni intelectuali care folosesc AD, anxioltice...sa poate functiona la parametri normali.
Chestia cu mediul iar este discutabila...multi oameni nu si permit sa iasa/plece din mediul in care se afla, din lipsa de bani unii, altii au responsabilitati, copii, facultati, scolii.cand ii aud imi vine sa rad...schimba domne mediul si gata, ha ! ce usor
Pastilele nu-ti rezolva problema, e clar...dar te ajuta intr-o oarecare masura la inceput cand ai stari foarte agresive si nu realizezi exact ce se intampla, daca vi acum pe forum si intrebi, oare inebunesc, sunt sanatoasa? e clar ca anxietate a scapat de sub control, nu poti trece peste singura, te-a coplesit/pacalit, te gandesti intr-una la prostii, ce ai de facut? du-te la doctor, fa tratament, vezi daca remite boala poate fi ceva strict chimic, daca tot revine si nu scapi, incerci sa analizezi dupa ce te stabilesti emotional cu un psiholog ce te framanta, ce prob ai, cum percepi lumea, mediul in general si abia atunci poti rezolva problema, sau cel putin vei fi capabila sa te controlezi singura si sa nu-ti afecteze foarte mult stilul de viata si activitatile pe care le ai sau vrei sa le desfasori in viitor, gen facultate, job, familie...
Sunt in parc pe o banca, am fost cu bicla si scriu dupa tel, sper ca s-a inteles cat de cat ce am scris:)
Evident ca va veni o zi in care ai sa te poti controla singura sau cu ajutorul pastilelor, sunt oameni care pot trece peste asta singuri, dar atentie.nu in depresi severe sau anxietate generalizata...aici e mai dificil si d-aia sunt atatia oameni care sufera ani si ani la randul...sperand ca intr-o zi se vor trezi ok...nu merge asa...daca nu te poti controla singura si emotiile te coplesesc, nu astepti sa-ti revina simptomele mult mai dur si sa ajungi cum ai zis si tu sa-ti vina sa te arunci de la balcon...
Nu te lua nimeni la misto, sunt sigur ca ai realizat pana acum ca ai o problema cu anxietatea/depresia, faptul ca nu te poti controla singura nu este o problema, poti face tratament o perioada sau toata viata, care-i prob? daca te simti ok cu anumite pastile si iti fac bine, functionezi aproape normal si nu te chinui? eu nu sunt adeptul pastilelor, le-am urat de la inceput plecand tot de la faptul ca nu imi venea sa cred ce mi se intampla, tocmai mie? de mie? de ce nu ma pot controla singur? asa prost sunt? si lista poate continua...am lasat pastilele si mi-a fost bine o perioada...am reusit cu sport si f multa ambitie sa stau fara...pana m-a plesnit iar anxietatea...apoi depresia si tot asa...
E simplu sa dai sfaturi, intra unii pe aici si incep cu morala, rezolvati probleme singura, fi tare, stai intr-un mediul ok, nu te mai gandii la prostii, plimba-te in natura, mananca usor si dai cu ierburi naturale...
Nu prea functioneaza chestia asta in depresii majore si anxietate generalizata...sunt niste chestii chimice, nu degeaba sunt foarte multi oameni intelectuali care folosesc AD, anxioltice...sa poate functiona la parametri normali.
Chestia cu mediul iar este discutabila...multi oameni nu si permit sa iasa/plece din mediul in care se afla, din lipsa de bani unii, altii au responsabilitati, copii, facultati, scolii.cand ii aud imi vine sa rad...schimba domne mediul si gata, ha ! ce usor
Pastilele nu-ti rezolva problema, e clar...dar te ajuta intr-o oarecare masura la inceput cand ai stari foarte agresive si nu realizezi exact ce se intampla, daca vi acum pe forum si intrebi, oare inebunesc, sunt sanatoasa? e clar ca anxietate a scapat de sub control, nu poti trece peste singura, te-a coplesit/pacalit, te gandesti intr-una la prostii, ce ai de facut? du-te la doctor, fa tratament, vezi daca remite boala poate fi ceva strict chimic, daca tot revine si nu scapi, incerci sa analizezi dupa ce te stabilesti emotional cu un psiholog ce te framanta, ce prob ai, cum percepi lumea, mediul in general si abia atunci poti rezolva problema, sau cel putin vei fi capabila sa te controlezi singura si sa nu-ti afecteze foarte mult stilul de viata si activitatile pe care le ai sau vrei sa le desfasori in viitor, gen facultate, job, familie...
Sunt in parc pe o banca, am fost cu bicla si scriu dupa tel, sper ca s-a inteles cat de cat ce am scris:)
stai linistit Mircea, se intelege perfect ce ai scris.:) tu iei acum vreun tratament?cum te simti cu el?de cat timp iei?
@ maria406
Un singur lucru vreau sa iti mai subliniez.
Am suferit de anxietate.
Din primele zile m-am prezentat la dr. pentru ca am considerat ca este nebuneste sa rabd simptomele si sa stau cu mainile in san.
Dupa un an si jumatate, boala a remis complet. Nu mai iau pastile de anxietate in mod sustinut de 6 ani si jumatate.
Foarte rar, o data sau de doua ori pe luna mai iau cate un anxiar.
Daca stai asa toate modificarile fizico-chimice la nivel neuronal, la nivel de neurotransmitatori, la nivel de creier, se agraveaza.
Una e sa tratezi o boala in faza de debut.
Si alta e sa o tratezi dupa ce ai lasat-o n luni/ani netratata.
Dupa aia sa nu vii sa scrii aici ca de ce boala ta nu are remisie.
Ca tu ti-o faci cu mana ta, din cauza mandriei de a lua medicamente de la psihiatriei.
Daca aveai orice alta boala, de inima, ficat, rinichi, ti-ai fi luat tratamentul constiincioasa.
Un singur lucru vreau sa iti mai subliniez.
Am suferit de anxietate.
Din primele zile m-am prezentat la dr. pentru ca am considerat ca este nebuneste sa rabd simptomele si sa stau cu mainile in san.
Dupa un an si jumatate, boala a remis complet. Nu mai iau pastile de anxietate in mod sustinut de 6 ani si jumatate.
Foarte rar, o data sau de doua ori pe luna mai iau cate un anxiar.
Daca stai asa toate modificarile fizico-chimice la nivel neuronal, la nivel de neurotransmitatori, la nivel de creier, se agraveaza.
Una e sa tratezi o boala in faza de debut.
Si alta e sa o tratezi dupa ce ai lasat-o n luni/ani netratata.
Dupa aia sa nu vii sa scrii aici ca de ce boala ta nu are remisie.
Ca tu ti-o faci cu mana ta, din cauza mandriei de a lua medicamente de la psihiatriei.
Daca aveai orice alta boala, de inima, ficat, rinichi, ti-ai fi luat tratamentul constiincioasa.
Nu stiu de ce nu se intelege foarte clar ca depresia afecteaza creierul la nivel fizico-chimic:
Principalele modificări structurale cerebrale prezente în depresia primară:
"¢ ventriculomegalie (lărgirea ventriculilor laterali şi a ventriculului 3);
"¢ lărgirea şanţurilor cerebrale, în special a celor interemisferic şi silvian, fenomen caracteristic pentru vechii depresivi (Tanaka, 1992);
"¢ atrofia vermisului cerebelos (Weinberg, 1992);
"¢ creşterea rediodensităţii la nivelul nucleului caudat bilateral, evidenţiat în imagini CT efectuate la vechi pacienţi depresivi (Beats, 1991);
"¢ diminuarea volumului nucleilor caudaţi şi a putamenului, relevată prin studii MRI (Husain, 1991; Krishman, 1992);
"¢ alterarea structurilor subcorticale, remarcată în studii MRI la depresivii ce au efectuat TEC (Rabins, 1991).
Mie mi se pare absurd sa stii ca ai astfel de modificari, sa ai o gramada de simptome si tu sa te incapatanezi sa refuzi tratament si sa lasi boala sa se agraveze.
Nu e logic.
Principalele modificări structurale cerebrale prezente în depresia primară:
"¢ ventriculomegalie (lărgirea ventriculilor laterali şi a ventriculului 3);
"¢ lărgirea şanţurilor cerebrale, în special a celor interemisferic şi silvian, fenomen caracteristic pentru vechii depresivi (Tanaka, 1992);
"¢ atrofia vermisului cerebelos (Weinberg, 1992);
"¢ creşterea rediodensităţii la nivelul nucleului caudat bilateral, evidenţiat în imagini CT efectuate la vechi pacienţi depresivi (Beats, 1991);
"¢ diminuarea volumului nucleilor caudaţi şi a putamenului, relevată prin studii MRI (Husain, 1991; Krishman, 1992);
"¢ alterarea structurilor subcorticale, remarcată în studii MRI la depresivii ce au efectuat TEC (Rabins, 1991).
Mie mi se pare absurd sa stii ca ai astfel de modificari, sa ai o gramada de simptome si tu sa te incapatanezi sa refuzi tratament si sa lasi boala sa se agraveze.
Nu e logic.
@ maria
Elontril si Prozac, doze minime, si seara 0.5 Rivotril, am inceput de 6 sapt Elontril, 3 saptamani Prozac.
Stau prost la capitolul tonus/energie/chef desi merg la sala, in general ies in oras, ma plimb cu bicla...parca s-a diminuat cheful ala de viata...s-ar putea sa fie depresia care remite mai greu...eu am depresie anxioasa...asa ca alternez starile, din ce in inteleg la tine e vb de o anxietate f puternica acum...dar na, se trateaza nu-I problema.daca stai bine pe energie/tonus si chef e ok...
Elontril si Prozac, doze minime, si seara 0.5 Rivotril, am inceput de 6 sapt Elontril, 3 saptamani Prozac.
Stau prost la capitolul tonus/energie/chef desi merg la sala, in general ies in oras, ma plimb cu bicla...parca s-a diminuat cheful ala de viata...s-ar putea sa fie depresia care remite mai greu...eu am depresie anxioasa...asa ca alternez starile, din ce in inteleg la tine e vb de o anxietate f puternica acum...dar na, se trateaza nu-I problema.daca stai bine pe energie/tonus si chef e ok...
saaaal, m-am simtit mai bine azi..am stat mult pe pc asa ca acum ma simt aiurita dar in fine.cu energia asta ai dreptate Mircea, cand energie nu e, nu prea iti reuseste nimic:).am vazut ca imi face foarte bine ceaiul de soc seara:)
anxietatea nu s-a evaporat, o resimt, doar ca fluctueaza...acum imi e un somn extraordinar, sunt obosita, anxietatea te sacatuieste.mai ales starea aia de depersonalizare, care mi-a revenit in forta.aseara m-am trezit de cateva ori in panica dar mna de dimineata mi-am tot repetat incontinuu:este doar anxietatea care n-are cum sa ma raneasca, n-are ce sa mi se intample, nu mor, nu innebunesc, nu crap, este doar o stare cauzata de corpul meu care secreta adrenalina.mi-a prins chiar bine.plus ca de dupa-masa am dormit jumate de ora ca un pui, exact asa m-am simtit:)
sa aveti un somn linistit.poate nu voi dormi la noapte asa ca daca aveti careva stari, sa scrieti pe forum, nu ma va deranja sa vorbim.
anxietatea nu s-a evaporat, o resimt, doar ca fluctueaza...acum imi e un somn extraordinar, sunt obosita, anxietatea te sacatuieste.mai ales starea aia de depersonalizare, care mi-a revenit in forta.aseara m-am trezit de cateva ori in panica dar mna de dimineata mi-am tot repetat incontinuu:este doar anxietatea care n-are cum sa ma raneasca, n-are ce sa mi se intample, nu mor, nu innebunesc, nu crap, este doar o stare cauzata de corpul meu care secreta adrenalina.mi-a prins chiar bine.plus ca de dupa-masa am dormit jumate de ora ca un pui, exact asa m-am simtit:)
sa aveti un somn linistit.poate nu voi dormi la noapte asa ca daca aveti careva stari, sa scrieti pe forum, nu ma va deranja sa vorbim.
Salutare tuturor.
Nu stiu la ce concluzie ati ajuns voi insa medicamentele nu sunt suficiete peste a depasi aceste stari. Conteaza foarte mult de noi, de activitatile pe care le practicam. Cu cat suntem mai ocupati, cu cat ne implicam mai mult in activitati fizice cu atat mai repede "uitam" de boala.
Mie mi se intampla mai mereu cand nu prea am activitate si stau in casa sa ma apuce greata, somnolenta, teama, ma gandesc numai la boli, etc. De 1 saptamana mi-am cumparat bicicleta si pe langa faptul ca nu prea mai scot masina din garaj si ma deplasez unde am nevoie cu bicicleta, seara fac un traseu de aproximativ 20km.
Nu mai am probleme cu somnul, cad frant in jur de 23-24 maxim. De stat in casa stau doar cand mananc si cand dorm, atat! Urmez in continuare tratament cu Fevarin. Credeti ca ar fi o problema daca, atunci cand ma simt aiurea, sa iau cate jumatate/1 pastila de Anxiar ? (in limita a maxim 1 pastila pe saptamana)
Am tot fost plecat pe la munte, prin Bulgaria si maine o sa plec la mare. Am noroc ca am niste parintii care fac tot posibilul sa imi faca pe plac, sa ma simt cat mai bine chiar daca implica niste costuri destul de mari. Dar chiar si fara aceste "vacante" se pot face activitati fizice placute cu costuri minime.
Uneori mi-e teama ca o sa dureze foarte mult boala asta, ca nu o sa scap asa usor, ca nu o sa mai fiu ca inainte insa trebuie sa trecem peste orice ar fi. Cumva trebuie sa ne mentinem pe linia de plutire.
Voi cum va mai simtiti? Ati mai observat ce va face bine si ce nu?
Nu stiu la ce concluzie ati ajuns voi insa medicamentele nu sunt suficiete peste a depasi aceste stari. Conteaza foarte mult de noi, de activitatile pe care le practicam. Cu cat suntem mai ocupati, cu cat ne implicam mai mult in activitati fizice cu atat mai repede "uitam" de boala.
Mie mi se intampla mai mereu cand nu prea am activitate si stau in casa sa ma apuce greata, somnolenta, teama, ma gandesc numai la boli, etc. De 1 saptamana mi-am cumparat bicicleta si pe langa faptul ca nu prea mai scot masina din garaj si ma deplasez unde am nevoie cu bicicleta, seara fac un traseu de aproximativ 20km.
Nu mai am probleme cu somnul, cad frant in jur de 23-24 maxim. De stat in casa stau doar cand mananc si cand dorm, atat! Urmez in continuare tratament cu Fevarin. Credeti ca ar fi o problema daca, atunci cand ma simt aiurea, sa iau cate jumatate/1 pastila de Anxiar ? (in limita a maxim 1 pastila pe saptamana)
Am tot fost plecat pe la munte, prin Bulgaria si maine o sa plec la mare. Am noroc ca am niste parintii care fac tot posibilul sa imi faca pe plac, sa ma simt cat mai bine chiar daca implica niste costuri destul de mari. Dar chiar si fara aceste "vacante" se pot face activitati fizice placute cu costuri minime.
Uneori mi-e teama ca o sa dureze foarte mult boala asta, ca nu o sa scap asa usor, ca nu o sa mai fiu ca inainte insa trebuie sa trecem peste orice ar fi. Cumva trebuie sa ne mentinem pe linia de plutire.
Voi cum va mai simtiti? Ati mai observat ce va face bine si ce nu?
sal...are cineva chef sa stea de vorba cu mine, sufar din greu acum..m-a lovit starea de depersonalizare din plin..puutem discuta un pic despre starile de ireal.nu stiu ce sa mai fac:((..cand psihiatra mea va veni din concediu voi sari pe ea sa mi redea tratamentul...va roooooog, frumos, ma simt atat de singura...are cnv chef de discutie:(???
Cauta si tu prin casa ce medicament ai pentru asta si inghite.
Nu mai sta sa te chinuiesti asa.. si sa discuti... despre chin.
Fii si tu mai pragmatica.
Nu mai sta sa te chinuiesti asa.. si sa discuti... despre chin.
Fii si tu mai pragmatica.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 28atacuri de panica
- 6Atacuri de panica sau altceva?
- 11am pierdut contactul cu realitatea
- 3atacul de panica
- 6tensiunea cum scap de ea?
- 22Fost toxicoman rog sfaturi
- 69ma lupt in fiecare zi cu mine insumi
- 11Anxietate?
- 9Care suferi de atac de panica sau anxitate ?
- 3stari de anxietate si cred si fobie sociala care ma chinuie de ceva vreme
- 16anxietate generalizata cu atacuri de panica
- 2Anxietate?
- 50Anxietate. ajutor!!!
- 14De 3 ani ma lupt cu niste stari ciudate... anxietate?
- 16Anxietate cu derealizare si depersonalizare
- 16Seroxat, Elicea, fara efecte
- 20Sunt din nou aici cu o veche problema...
- 8atacuri de panica
- 14TOC/Anxietate
- 3Tahicardie și anxietate
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica Tulburarea de depersonalizare
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: