Oamenii se uita ciudat la mine

Marius, esti in plin episod psihotic si nu ai cum sa vezi realist lucrurile si lumea din jur! Ai postat des pe aici, cu unele pauze, in care probabil iti luai tratamentul. Fara tratament psihiatric luat constant, nu ai sanse sa duci o viata normala. Asta o stia si psihologul care te-a refuzat, tocmai din acest motiv a facut asta - evident, in plus, noi avem si niste protocoale bine definite care nu ne permit sa lucram cu o persoana psihotica fara pastile. Mintea iti joaca feste si te invata tampenii: de ce te-ar barfi oamenii si de ce ar susoti? La ce le-ar folosi? Chiar crezi ca oamenii din jur nu au ceva mai bun de facut decat sa te barfeasca pe tine? Si daca exista acea fiinta supranaturala/spirituala cum spui tu, nu crezi ca facea cumva ca tu sa traiesti fara boala asta care te face sa vezi lucrurile asa cum sunt? Ce dovezi ai tu ca ce spui e adevarat (ca moartea e inceputul unei vieti si ca prin sinucidere acea entitate, de fapt te protejeaza?!) Exista studii, cercetari, care sa demonstreze asta?
Niciun psihoterapeut nu va lucra cu tine doar de dragul de a lucra, cu atat mai putin ca tu sa le faci pe plac parintilor. Pt ca psihoterapia nu se face asa. Doar tu trebuie sa iti doresti cu adevarat sa intelegi sensuri, sa faci un efort sa te cunosti si sa lucrezi cu tine, cu ajutorul psihoterapeutului. Nu uita: nimic si nimeni din interiorul si din afara mintii tale nu iti va face rau, doar daca nu permiti chiar tu asta, prin a nu-ti lua tratamentul si a-ti agrava starea. Cata vreme nu iti iei tratamentul psihiatric, vei continua cu astfel de delir psihotic, care nu te va ajuta la nimic. Parintii tai chiar te iubesc si iti doresc binele. Asculta-i si ia tratamentul - peste o saptamana-doua, vei rade singur de acest moment si vei fi mult mai bine. Sunt atatea marturii aici pe grup, ale persoanelor care au aceeasi tulburare ca tine si care spun clar ca fara pastile, nu ar fi fost deloc ok. Si iata ca ei scriu in continuare, ajuta pe multi aflati in situatia ta - pt ca se poate sa iti gasesti un echilibru. Trebuie sa si vrei sa faci asta, adica cu tratament psihiatric. Uite, ca exercitiu pentru mintea ta: poti incerca sa iei tratamentul timp de minim o luna in care tu notezi zilnic ce ganduri ai, apoi compari cum ai foast si gandit inainte si dupa pastile. Vei observa singur cum stau lucrurile de fapt si va fi un castig pentru tine. Ce ai de pierdut sa incerci?

E nevoie de medicație și psihoterapie nu pentru a face pe plac părinților, ci pentru a-ți face bine ție. Trebuie să conștientizezi că persoana cea mai importantă pentru tine ești tu însuți și meriți să faci tot ce e nevoie pentru a-ți fi bine.
Gândește-te că oamenii din jurul tău au propriile probleme de care sunt preocupați, nu au timp să te bârfească pe tine. Poate fi numai percepția ta cauzată de problema psihică. Cu medicație și psihoterapie poți ține totul sub control și în același timp te poți bucura de viață.
E foarte bun exercițiul propus de colega mea, pentru că vei observa singur schimbările produse de medicație.
„Acceptă-ți teama, dar nu te lăsa înhibat de ea”, scrie Dr. Susan Jeffers, în cartea cu aceeași nume, din care ar fi bine să citești.