Paranoia ?
Nu stiu exact daca sa folosesc termenul de 'paranoia' pentru ca nu am fost niciodata diagnosticata, insa mi-e teama ca nu stiu cum altfel sa ii spun. Am o stare de agitatie continua, iar ideea permanenta care ma urmareste este ca ceilalti ma urasc, nu ma plac, nu ma apreciaza. De obicei, am un subiect care se iveste in capul meu, de exemplu 'oare nu cred ei ca eu sunt usuratica/alcoolica/proasta etc.' pe baza unui anumit fapt pe care l-am facut. Fac niste conexiuni
logice, aduc argumente imbatabile si reusesc sa conving pe oricine de un fapt care, de obicei, e departe de adevar. Cand reusesc prin anumite metode (intreb persoana respectiva daca intr-adevar ma uraste, imi petrec mult timp cu acel grup de oameni spre a-mi demonstra ca ei ma plac, etc) sa scap de ideea respectiva, nu trece mult si apare o alta, la fel de puternica. E foarte obositor si deprimant. Sunt in permanenta preocupata de cum ma comport, ca lumea sa ma placa, sa nu-mi starnesc vreo 'paranoie' (cum ii spun eu), sunt intr-o stare de agitatie continua, fac lucrurile pe cat de perfect pot, ca sa nu am regrete, insa asta nu functioneaza intotdeauna. Ca backround, am fost intotdeauna predispusa depresiilor, de cand eram mai mica, acestea culminand cu dezechilibre (automutilare, tulburari de alimentatie, dependente, etc.) Am incercat psihoterapia, dar nu m-a ajutat f mult, si-n plus momentan nu imi permit sa mai urmez un astfel de tratament. M-ar interesa daca starea mea are un nume, si daca exista ceva ce pot face pt mine de una singura ca sa imi revin la normal (exercitii, tratament naturist, etc). Va multumesc.
logice, aduc argumente imbatabile si reusesc sa conving pe oricine de un fapt care, de obicei, e departe de adevar. Cand reusesc prin anumite metode (intreb persoana respectiva daca intr-adevar ma uraste, imi petrec mult timp cu acel grup de oameni spre a-mi demonstra ca ei ma plac, etc) sa scap de ideea respectiva, nu trece mult si apare o alta, la fel de puternica. E foarte obositor si deprimant. Sunt in permanenta preocupata de cum ma comport, ca lumea sa ma placa, sa nu-mi starnesc vreo 'paranoie' (cum ii spun eu), sunt intr-o stare de agitatie continua, fac lucrurile pe cat de perfect pot, ca sa nu am regrete, insa asta nu functioneaza intotdeauna. Ca backround, am fost intotdeauna predispusa depresiilor, de cand eram mai mica, acestea culminand cu dezechilibre (automutilare, tulburari de alimentatie, dependente, etc.) Am incercat psihoterapia, dar nu m-a ajutat f mult, si-n plus momentan nu imi permit sa mai urmez un astfel de tratament. M-ar interesa daca starea mea are un nume, si daca exista ceva ce pot face pt mine de una singura ca sa imi revin la normal (exercitii, tratament naturist, etc). Va multumesc.
1 comentarii
Nu este paranoia, ci o stima de sine foarte scazuta, probabil si ceva depresie. Va sfatuiesc sa faceti un consult psihiatric, tratamentul fiind medicamentos, nu naturist (nu exista tratamente naturiste eficace), asociat eventual si cu psihoterappie.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 18ce pot face ajutati-ma ca nu mai stiu ce sa fac
- 9Pentru un medic psihiatru-Seroquel
- 6copil agitat si ziua si noaptea
- 13va rog ajutati-ma si pe mine.. Am si o stare de agitatie si nu imi gasesc locul
- 10Paranoicul se vindeca?
- 5tiroidita cronica autoimuna - nu exista tratament pentru o astfel de boala?
- 4am nevoie de putin ajutor: am migrene pana cad de pe picioare
- 3Tahicardie, febra si agitatie
- 19Schizofrenie?...am sanse sa-mi revin?
- 1tatal meu e foarte slab, foarte agitat, vorbeste mult
- 2senzatie de paranoia.boli
- 13Dintr-o data am simţit o agitatie interioară, o frica, inima imi bătrând ff tare...
- 33 ani - Tulburari GRAVE de somn.
- 4sunt foarte agitata si nelinistita + am insomnii...
- 6spasme musculare involuntare+agitatie+puls accelerat...
- 2Intrebare despre agitare.
- 18Ma simt agitat, nu am rabdare
- 3Nu gasesc linistea interioara
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
