Paranoia ?
Nu stiu exact daca sa folosesc termenul de 'paranoia' pentru ca nu am fost niciodata diagnosticata, insa mi-e teama ca nu stiu cum altfel sa ii spun. Am o stare de agitatie continua, iar ideea permanenta care ma urmareste este ca ceilalti ma urasc, nu ma plac, nu ma apreciaza. De obicei, am un subiect care se iveste in capul meu, de exemplu 'oare nu cred ei ca eu sunt usuratica/alcoolica/proasta etc.' pe baza unui anumit fapt pe care l-am facut. Fac niste conexiuni
logice, aduc argumente imbatabile si reusesc sa conving pe oricine de un fapt care, de obicei, e departe de adevar. Cand reusesc prin anumite metode (intreb persoana respectiva daca intr-adevar ma uraste, imi petrec mult timp cu acel grup de oameni spre a-mi demonstra ca ei ma plac, etc) sa scap de ideea respectiva, nu trece mult si apare o alta, la fel de puternica. E foarte obositor si deprimant. Sunt in permanenta preocupata de cum ma comport, ca lumea sa ma placa, sa nu-mi starnesc vreo 'paranoie' (cum ii spun eu), sunt intr-o stare de agitatie continua, fac lucrurile pe cat de perfect pot, ca sa nu am regrete, insa asta nu functioneaza intotdeauna. Ca backround, am fost intotdeauna predispusa depresiilor, de cand eram mai mica, acestea culminand cu dezechilibre (automutilare, tulburari de alimentatie, dependente, etc.) Am incercat psihoterapia, dar nu m-a ajutat f mult, si-n plus momentan nu imi permit sa mai urmez un astfel de tratament. M-ar interesa daca starea mea are un nume, si daca exista ceva ce pot face pt mine de una singura ca sa imi revin la normal (exercitii, tratament naturist, etc). Va multumesc.
logice, aduc argumente imbatabile si reusesc sa conving pe oricine de un fapt care, de obicei, e departe de adevar. Cand reusesc prin anumite metode (intreb persoana respectiva daca intr-adevar ma uraste, imi petrec mult timp cu acel grup de oameni spre a-mi demonstra ca ei ma plac, etc) sa scap de ideea respectiva, nu trece mult si apare o alta, la fel de puternica. E foarte obositor si deprimant. Sunt in permanenta preocupata de cum ma comport, ca lumea sa ma placa, sa nu-mi starnesc vreo 'paranoie' (cum ii spun eu), sunt intr-o stare de agitatie continua, fac lucrurile pe cat de perfect pot, ca sa nu am regrete, insa asta nu functioneaza intotdeauna. Ca backround, am fost intotdeauna predispusa depresiilor, de cand eram mai mica, acestea culminand cu dezechilibre (automutilare, tulburari de alimentatie, dependente, etc.) Am incercat psihoterapia, dar nu m-a ajutat f mult, si-n plus momentan nu imi permit sa mai urmez un astfel de tratament. M-ar interesa daca starea mea are un nume, si daca exista ceva ce pot face pt mine de una singura ca sa imi revin la normal (exercitii, tratament naturist, etc). Va multumesc.
1 comentarii
Nu este paranoia, ci o stima de sine foarte scazuta, probabil si ceva depresie. Va sfatuiesc sa faceti un consult psihiatric, tratamentul fiind medicamentos, nu naturist (nu exista tratamente naturiste eficace), asociat eventual si cu psihoterappie.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 4Nu ma pot relaxa din cauza gandurilor negre...
- 70Iau Seroxat si de 2 zile ma simt foarte rau
- 11fetita mea se agita foarte tare si in anumite perioade din zi vrea san non-stop
- 7o problema psihica?
- 12Sa fie anxietate???
- 7am devenit paranoica?
- 5tiroidita cronica autoimuna - nu exista tratament pentru o astfel de boala?
- 4am nevoie de putin ajutor: am migrene pana cad de pe picioare
- 5agitatie, hemoragie nazala
- 7simptome la care nu gasesc explicatii!
- 9sa fie de la anxietate?
- 7Copil de 3 ani o dor urechile
- 3Ameteli, Stari neliniste
- 7Stare continua de neliniste
- 1Intrebare legata de efectele piracetamului
- 2Intrebare despre agitare.
- 1Simptome ciudate: ameteala, amorteli, cap infundat, neliniste, agitatie, senzatie de plutire, greata
- 10Simptome de urmarire???!!!!
- 3Mi se pare ca râde lumea de mine
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
