Fumatul în timpul pubertății la băieți poate accelera procesul de îmbătrânire al copiilor lor

Un nou studiu prezentat la Congresul Societății Europene de Pneumologie (ERS) din Amsterdam sugerează că fumatul la vârste fragede, în special în timpul pubertății, poate avea efecte transgeneraționale semnificative. Copiii ai căror tați au început să fumeze la 15 ani sau mai devreme prezintă semne de îmbătrânire biologică accelerată comparativ cu vârsta lor cronologică.
Deși impactul nociv al fumatului asupra sănătății individuale este bine documentat, această cercetare aduce în discuție o dimensiune suplimentară: modificările epigenetice ale spermatozoizilor în timpul pubertății, care pot fi transmise urmașilor. Epigenetica studiază modificările reversibile ale ADN-ului care nu schimbă secvența genetică, dar influențează expresia genelor, fiind asociate cu procese precum îmbătrânirea sau dezvoltarea unor boli cronice.

Despre studiu

Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea din Bergen (Norvegia) și a inclus 892 de participanți din cohorta RHINESSA, cu vârste cuprinse între 7 și 50 de ani (vârsta medie: 28 de ani). Participanții au oferit probe de sânge care au fost analizate folosind ceasuri epigenetice – unelte moleculare care estimează vârsta biologică a celulelor.

Participanții au completat chestionare referitoare la obiceiurile de fumat ale lor și ale părinților, inclusiv vârsta la care tații au început să fumeze. Cercetătorii au aplicat trei scoruri diferite pentru estimarea îmbătrânirii biologice și au corelat aceste date cu istoricul parental de fumat.

Rezultate

• Persoanele ai căror tați au început să fumeze la ≤15 ani prezentau, în medie, o vârstă biologică cu 9–12 luni mai mare decât vârsta lor cronologică.
• Când s-a ajustat analiza pentru fumatul propriu al participanților, diferența a crescut la 14–15 luni între vârsta biologică și cea cronologică.
• Fumatul tatălui la vârste mai înaintate a fost asociat cu o creștere minimă a îmbătrânirii biologice a copiilor.
• Nu s-au identificat asocieri clare între fumatul matern pre-concepțional și îmbătrânirea biologică a descendenților.

Interpretare și implicații

Accelerarea îmbătrânirii biologice este relevantă deoarece este asociată, conform studiilor anterioare, cu un risc crescut de boli cronice precum cancerul, artrita și demența. Autorul principal, Dr. Juan Pablo López-Cervantes, subliniază că fumatul în timpul pubertății poate modifica epigenetic celulele spermatice, transmițând aceste alterări la următoarea generație.

Chiar dacă mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înțelese, rezultatele sugerează că adolescenții care fumează își pot afecta involuntar viitorii copii. În acest context, autorii studiului susțin cu fermitate necesitatea intensificării eforturilor de prevenire a consumului de tutun în adolescență, ca o investiție nu doar în sănătatea generației actuale, ci și în cea a generațiilor viitoare.

Comentarii și perspective externe

Dr. Stamatoula Tsikrika, expert în controlul fumatului și educație pentru sănătate din cadrul European Respiratory Society, a subliniat faptul că daunele cauzate de fumat pot persista peste generații. Ea a remarcat că, în timp ce fumatul în rândul adolescenților este în scădere, vapatul este în creștere, iar efectele sale pe termen lung asupra fertilității și descendenței sunt încă necunoscute.

Această cercetare întărește nevoia de politici riguroase împotriva accesului minorilor la produse care conțin nicotină și de programe educaționale care să prevină dependența timpurie.

Concluzii

Studiul aduce noi dovezi că expunerea la tutun în perioada pubertății masculine poate avea efecte epigenetice transgeneraționale, accelerând procesul de îmbătrânire biologică la urmași. Aceste descoperiri susțin importanța intervențiilor timpurii în prevenția fumatului și indică o dimensiune genetică a sănătății publice ce merită explorată mai profund în cercetările viitoare.