Ganglioni inghinali măriți - infecție, cancer sau altceva?

Adenopatia inghinală reprezintă creșterea în dimensiuni a ganglionilor limfatici aflați în zona inghinală.

Ganglionii limfatici sunt formațiuni rotund-ovalare, cu dimensiuni de aproximativ 1,5 cm, dispuse pe traiectul vaselor de sânge limfatice în organismul uman. Ganlionii limfatici au rol în asigurarea integrității sistemului imunitar, lupta împotriva diferiților agenți patogeni care pătrund în organism și eliminarea toxinelor. [1], [2]

Cauze și factori de risc

Factorii etiologici care duc la creșterea în dimensiuni a ganglionilor limfatici aflați în regiunea inghinală sunt reprezentați de următoarele afecțiuni sau condiții patologice:

• Diferite tipuri de infecții virale, bacteriene, parazitare sau fungice (precum infecțiile streptococice, infecțiile stafilococice, infecția cu Chlamidia trachomatis, tuberculoza, filarioza, infecția cu virusul imunodeficienței umane, virozele respiratorii, mononucleoza infecțioasă)
• Boli cu transmitere sexuală (precum limfogranulomul veneric, sifilisul)
• Inflamații secundare prezenței unor corpi străini în interiorul organismului
• Tumori maligne ganglionare primare
• Metastaze ganglionare apărute în cadrul melanomului malign sau a tumorilor maligne localizate la nivelul organelor genitale externe, regiunii perianale sau a membrelor inferioare
• Limfoame maligne
• Leucemii
• Limfadenopatia generalizată
• Hernia inghinală
• Limfadenita inghinală. [1], [2], [3], [4], [5]

Semne și simptome clinice

Adenopatia inghinală poate fi însoțită de anumite manifestări clinice, precum febră, durere locală, alterarea stării generale, edem al structurilor învecinate, slăbiciune musculară resimțită cu predominanță la nivelul extremităților, transpirații nocturne și congestine nazală.

În continuare vom prezenta cele mai frecvente afecțiuni care duc la apariția adenopatiei inghinale și tabloul clinic care le caracterizează:

 

Filarioza este o infecție parazitară cu filaria, un vierme filiform cu dimensiuni cuprinse între 4 și 10 cm, care afectează ganglionii limfatici și vasele limfatice și este transmisă prin intermediul mușcăturilor de țânțari. Filarioza limfatică se caracterizează din punct de vedere clinic prin febră, adenopatie inghinală dureroasă, edem al vaselor limfatice regionale, urină de culoare albicioasă la emisie, chilurie.

 

Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV) poate fi caracterizată din punct de vedere clinic prin febră, multiple adenopatii limfatice (inclusiv adenopatie inghinală), apariția unor pete particulare pe piele și apariția sindromului gripal. În evoluție, infecția cu virusul HIV poate duce la instalarea sindromului de imunodeficiență umană, care se caracterizează prin alterarea marcantă a stării generale, scădere ponderală, transpirații nocturne, diaree cronică, febră, creșterea în dimensiuni a ganglionilor limfatici (incluv a ganglionilor inghinali), slăbiciune musculară, tremor.

Virozele respiratorii sunt boli inflamatorii ale tractului respirator apărute în urma infecției cu diferite virusuri. Acestea se caracterizează din punct de vedere clinic prin durere în gât, congestie nazală, rinoree și strănut, tuse, febră, oboseală, inapetență, dureri de cap, mialgii, iar în formele severe pot apărea conjunctivită, otită, diferite tipuri de adenopatii (inclusiv adenopatii inghinale), etc.

Mononucleoza infecțioasă sau „boala sărutului” este o boală infecto-contagioasă, apărută în urma infecției cu virusul Epstein-Barr. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin febră, oboseală accentuată, adenopatie generalizată (inclusiv adenopatie inghinală), cefalee, dureri de gât, slăbiciune musculară, mialgii, inapetență, hepatomegalie, splenomegalie, eczeme sau erupții cutanate.

Tuberculoza este cea mai răspândită boală infecto-contagioasă de pe glob, determinată de infecția cu bacil Koch. Cea mai frecventă localizare a bacilului Koch este la nivelul plămânilor, dar poate prezenta și alte localizări, precum ganglionii limfatici, sistemul nervos central, aparatul urinar sau genital, peritoneu, la nivel digestiv sau osteoarticular. Manifestările clinice specifice tuberculozei sunt reprezentate de tuse seacă care persistă pentru mai mult de trei săptămâni și care nu răspunde la nici un fel de tratament, astenie, inapetență, scădere în greutate, transpirații intense predominant nocturne, subfebrilitate, durere toracică, hemoptizie, dispnee, multiple adenopatii voluminoase (inclusiv adenopatie inghinală). Localizarea infecției la nivel ganglionar poate duce la inflamarea ganglionilor laterocervicali, axilari, inghinali și a celor profunzi. Ulterior, aceștia îmbracă un aspect pseudotumoral pentru ca, în cele din urmă, să colicveze și să fistulizeze la piele. Prin orificiile fistulare astfel formate se elimină cazeum, În evoluție, prin vindecarea leziunilor ganglionare, se formează la acel nivel cicatrice retractile.

Hernia inghinală este o afecțiune chirurgicală caracterizată prin slăbirea mușchilor abdominali și extravazarea unei porțiuni de intestin în afara cavității abdominale. Hernia inghinală se caracterizează clinic prin apariția unei umflături la nivelul zonei inghinale, care se accentuează în timpul tusei, a strănutului sau în ortostatism, durere, disconfort și senzație de arsură la nivelul zonei inghinale, senzația de presiune în regiunea inghinală. În caz de strangulare a herniei inghinale, pot apărea febră, grețuri, vărsături, constipație, zona proeminentă devine violacee, roșie sau neagră, durere intensă la nivelul zonei herniate.

Limfadenita inghinală este o afecțiune caracterizată inflamarea ganglionilor limfatici aflați în regiunea inghinală. Manifestările clinice ale limfadenitei inghinale sunt reprezentate de durere la nivelul ganglionilor inghinali inflamați, creșterea în dimensiuni a ganglionilor inflamați, febră, frisoane, cefalee, slăbiciune musculară, pielea din regiunea ganglionului inflamat devine roșie și edemațiată.

Leucemiile sunt afecțiuni neoplazice ale celulelor stem hematopoietice care presupun oprirea diferențierii celulelor sangvine într-un stadiu precoce și proliferarea la nivelul măduvei osoase a unor celule imature, slabi diferențiate, cunoscute sub denumirea de, , blaști”. Leucemiile sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin manifestări clinice specifice anemiei (astenie, oboseală, tahicardie, palpitații, angină precordială, dispnee, cefalee, paloare), prezența multiplelor infecții în organism, datorită scăderii sistemului imunitar, sindrom hemoragipar (caracterizat prin gingivoragii, epistaxis, echimoze, etc.), semne cutanate și mucoase (apariția infiltrațiilor cutanate leucemice, hipertrofie gingivală), adenopatii multiple (inclusiv inghinale), splenomegalie, afectarea sistemului nervos, hepatomegalie.

Limfoamele sunt afecțiuni neoplazice ale țesutului limfoid, care se pot localiza în orice organ care deține în componență țesut limfoid (ganglionii limfatici, tub digestiv, ficat, splină, măduvă osoasă, tiroidă, pulmon, sistem nervos central). Limfoamele maligne se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția unor adenopatii multiple (laterocervical, supradiafragmatic, supraclavicular, axilar, inghinal, mediastinal) cu dimensiuni de peste 2 cm, nedureroase, de consistență fermă, mobilă față de planurile subiacente, însoțite de splenomegalie, hepatomegalie, febră, scădere în greutate, transpirații nocturne intense, tulburări neurologice (cefalee, pareze, afazie, tulburări de vedere, paralizii), prurit, durere la ingestia de alcool, diaree, constipație, vărsături, grețuri, tuse, dispnee. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic. Investigații utile

Pentru identificarea cu exactitate a bolii de fond care a dus la apariția adenopatiei creșterii în dimensiuni a ganglionilor inghinali se recomandă efectuarea unei anamneze amănunțite, a examinării clinice a bolnavului și a unei serii de investigații paraclinice.

Anamneza trebuie să cuprindă momentul și modul în care bolnavul a depistat creșterea în dimensiuni a ganglionilor inghinali, alte simptome acuzate de către bolnav, prezența unor afecțiuni neoplazice în familie, alte boli de care suferă bolnavul, ce l-a determinat pe acesta să se prezinte la medic, modul de evoluție a umflăturii inghinale de la apariție și până în prezent-dacă a mai crescut sau dacă au mai apărut alte manifestări clinice.

În timpul examinării clinice a bolnavului, medicul va observa după aspectul și consistența umflăturii inghinale dacă este vorba despre o adenopatie inghinală de etiologie tumorală, despre o hernie inghinală sau despre o altă patologie.

Pentru diagnosticarea cu certitudine a bolii de fond care a dus la apariția creșterii în dimensiuni a ganglionilor inghinali se recomandă efectuarea unei serii de investigații, precum: teste bacteriologice pentru identificarea agentului implicat, în cazul unei boli de etiologie infecțioasă, ecografie abdominală, tomografie computerizată abdomino-pelvină, teste hematologice pentru depistarea bolilor maligne hematologice. [1], [2], [5]

Tratament

Tratamentul administrat în cazul creșterii în dimensiuni a ganglionilor inghinali este cel al bolii de fond care a dus la apariția adenopatiei inghinale.
Astfel, tratamentul administrat în cazul infecțiilor stafilococice sau streptococice care au dus la apariția adenopatiei inghinale presupune inițierea antibioterapiei conform antibiogramei. În cazul adenopatiei inghinale apărută în cadrul virozelor respiratorii, se poate recurge la administrarea de antiinglamatoare nonsteroidiene, pentru reducerea febrei și a celorlalte semne inflamatorii.
Tratamentul administrat în cazul tuberculozei presupune inițierea terapiei cu antituberculose de linia I (precum Izoniazidă, Rifampicină, Pirazinamidă, Streptomicină sau Etambutol) sau de linia a-II-a (precum Kanamicină, Amikacină, Levofloxacin, Etionamidă, etc.).
Tratamentul administrat în cazul mononucleozei infecțioase constă în repaus la pat, menținerea unei igiene bucale corespunzătoare, administrarea de hepatoprotectoare pentru protejarea ficatului, administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene pentru combaterea febrei și a sindromului dureros care poate apărea. În caz de apariție a complicațiilor se administrează corticosteroizi, iar în suprainfecție bacteriană se administrează antibiotice conform antibiogramei.
Tratamentul administrat în cazul leucemiilor presupune chimioterapie, imunoterapie cu anticorpi monoclonali sau inhibitori kinazici, radioterapie și/sau transplant allogenic sau autolog de celule stem. Tratamentul limfoamelor maligne constă în radioterapie și/sau chimioterapie.
Tratamentul adenopatiei inghinale apărută în cazul tumori maligne ganglionare inghinale sau a metastazelor ganglionare presupune, pe lângă chimioterapie și radioterapie, îndepărtarea chirurgicală a ganglionilor inghinali afectați de către procesul tumoral (limfadenectomie inghinală).
Tratamentul limfadenitei inghinale presupune administrarea de antibiotice, în cazul infecțiilor de etiologie bacteriană, medicamente antifungice sau antiparazitare, în caz de etiologie fungică sau parazitară, antihistaminice pentru combaterea reacțiilor alergice care pot apărea și medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene pentru combaterea febrei și a durerii locale (precum Ibuprofen, Ketorolac, Nimesil, etc.). În formele severe de limfadenită inghinală purulentă se poate recurge la tratament chirurgical.
Herniile inghinale de dimensiuni reduse și asimptomatice nu necesită tratament. Tratamentul herniilor inghinale de dimnensiuni mari însoțite de durere locală intensă și alte manifestări clinice este chirurgical și presupune reintroducerea segmentului intestinal herniat înapoi în interiorul cavității abdominale și refacerea integrității peretelui abdominal. Tratamentul chirurgical poate fi realizat pe cale clasică deschisă sau minim-invaziv, pe cale laparoscopică. [1], [2], [3], [4], [5]