Gastroschisis: provocări chirurgicale și noi abordări terapeutice

Gastroschizisul este o malformație congenitală caracterizată printr-un defect în peretele abdominal lateral față de ombilic, prin care herniază organele viscerale, în special tractul gastrointestinal. Deși această afecțiune era, în trecut, fatală în majoritatea cazurilor, progresele chirurgicale din ultimele șase decenii au crescut rata de supraviețuire la aproape 95%. În studiul de față, autorii au revizuit strategii moderne de tratament pentru reducerea morbidității și mortalității asociate acestei afecțiuni, printr-o înțelegere detaliată a dezvoltării embrionare și a aplicării unor tehnici minim invazive.

Gastroschizisul este clasificat în forme „simple” și „complexe”:

• simple: intestinul herniat este acoperit de o peliculă protectoare și prezintă aderențe care scurtează și îngroașă intestinul.
• complexe: caracterizate prin complicații severe precum atrezia intestinală, perforații și necroză, care cresc riscul de morbiditate.

Cercetătorii identifică și subtipuri mai rare, precum gastroschizisul stâng sau cel asociat cu alte sindroame genetice și propun o clasificare detaliată în funcție de caracteristici anatomice și tipuri de defecte.

Patogeneza embrionară și factorii de risc

Factorii de risc includ vârsta maternă tânără (<20 ani), fumatul, consumul de alcool sau droguri și deficiențele nutriționale. Factorii genetici și de mediu contribuie și ei la dezvoltarea defectului abdominal. Autorii sugerează că un defect congenital la nivelul tractului gastrointestinal, asociat cu presiuni intraabdominale crescute, contribuie la apariția gastroschizisului. Studii experimentale au arătat că defectele în peretele abdominal, asociate cu presiuni crescute, favorizează hernierea intestinelor.

Diagnostic antenatal și planificarea nașterii

Diagnosticul antenatal precoce prin ecografie permite monitorizarea atentă a defectului și planificarea nașterii într-un centru de specialitate. De regulă, nașterea este planificată aproape de termen, la 37-38 de săptămâni, pentru a evita riscurile asociate prematurității. În majoritatea cazurilor, nașterea vaginală este preferată, iar secțiunea cezariană este indicată doar în cazuri de urgență.

Managementul perinatal și chirurgical

Pentru a reduce presiunea intraabdominală, autorii propun utilizarea unor metode minim invazive, precum reducerea la pat cu ajutorul unui silon preformat, care evită necesitatea anesteziei generale. Intervențiile includ reducerea treptată a intestinelor herniate și închiderea fără suturi a defectului abdominal. Autorii subliniază că presiunea intraabdominală ridicată poate cauza ischemie și compromite funcția viscerală. Procedurile minim invazive aplicate imediat după naștere sunt esențiale pentru reducerea acestor riscuri.

Îngrijirea post-operatorie și complicațiile pe termen lung

Pacienții cu Gastroschizis necesită monitorizare atentă și suport nutrițional parenteral pentru prevenirea complicațiilor, cum ar fi sindromul de intestin scurt și bolile hepatice. Complicațiile postoperatorii includ infecții, sepsis și necroza țesutului intestinal, iar sindromul de compartiment abdominal, cauzat de presiuni intraabdominale crescute, este o problemă redusă grație intervențiilor minim invazive.

Concluzii și perspective

Autorii subliniază importanța unei strategii de tratament adaptate pentru fiecare pacient și a diagnosticării precoce. Succesul tratamentului depinde de planificarea nașterii, de prezența unei echipe chirurgicale specializate și de utilizarea tehnicilor minim invazive. Studiul reprezintă un pas înainte în înțelegerea și gestionarea gastroschizisului, iar autorii își propun să continue cercetările pentru îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung și reducerea complicațiilor asociate.

sursa: News Medical