Importanta temei pentru acasa in evolutia elevului

Învăţarea este un proces de asimilare de informatii, teoretic sau practic, care se desfăşoară într-un anumit context spaţio-temporal. Învățarea produce o modificare sistematică a conduitei, a capacităţii de adaptare, de înțelegere, gândire și acțiune, care au ca rezultat adaptarea dobândită

Învăţarea poate fi spontană sau dirijată, prin instruire și autoinstruire, aceasta din urmă fiind autodidactă sau pe baza unor cerințe formulate într-o temă, îndrumar etc.

Atât în activităţile dinafara clasei, cât şi in cele extraşcolare, se urmăreste îmbogăţirea şi adâncirea informaţiei, cultivarea interesului pentru diferite ramuri ale ştiinţei şi tehnicii, dezvoltarea înclinaţiilor, aptitudinilor şi talentelor, lărgirea orizontului cultural - ştiinţific, implicarea elevului în viaţa socială, folosirea timpului în mod util ţi plăcut.

Deosebirea dintre ele este dată de modalitatea concretă de realizare a scopurilor propuse.
 
Potrivit unor cercetatori, exista două modalităţi de a creşte oportunităţile de elevilor de a învăţa:

• creşterea perioadei de timp în care tinerii învaţă
• extinderea cantității de conţinut pe care îl primesc

Se consideră că tema pentru acasă poate favoriza ambele obiective.

De ce este tema pentru acasă importantă

Lucrul independent funcționează ca o disciplină intelectuală, acoperind necesitati variate: formează obiceiul de a studia, oferă timp suplimentar pentru aprofundarea materiei care nu poate fi acoperita in orele de clasă, completează şi consolidează lucrările efectuate în şcoală.

În plus, tema pentru acasă stimulează iniţiativa elevilor, independenţa şi responsabilitatea şi reduce diferențele intre activitățile de acasă și cele de la școală.

Tema de casă a elevului este definită ca un set de cerințe destinate a fi efectuate în afara orelor de clasă, ca o prelungire a activității de studiu prin activitate individuală, teoretică sau practică, de documentare sau elaborare a unei lucrari de sinteză sau a unor proiecte pe baza cunostințelor dobândite în clasă.

Temele pentru acasă se relaționează cu elementele învățate în acea zi și au rolul de a aplica cunostințele dobândite, de a le înțelege și fixa.

Consolidarea achiziţiilor dobândite de elevi în timpul orelor de clasă se face prin activităţi sau sarcini de lucru complementare, sub formă scrisă, orală, practică şi sub formă de interacţiuni din mediul extraşcolar (documentarea în bibliotecă, vizite la muzeu, vizionarea unor filme didactice etc.)

Tema pentru acasă favorizează însuşirea tehnicilor de informare şi de studiu, dezvoltarea creativității, cultivarea unui stil de muncă intelectuală independentă, îl învață pe elev să îmbine cunoștintele generale sau specifice disciplinei acumulate până atunci, cu informațiile primite în timpul orei.

Parafrazăm o remarcă tot mai des întalnită: „Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu ştie să citească, ci va fi cel care nu a învăţat unde sa caute informatia, cum s-o prelucreze si cum s-o invete.”

Însuşirea tehnicilor de muncă intelectuală individuală presupune exerciţiu, practică îndelungată şi sistematică. Procesul formativ îşi are pașii săi, care depind de capacitățile și perseverența elevului cât și de pregatirea și abilitățile profesorului.

La început elevul îşi face temele pentru ca ca așa i se cere, percepând tema ca pe o obligatie sau ca pe o metodă de a evita o notă mică.
În timp însă, acesta va desfăşura munca independentă din preocuparea de a primi aprecierea profesorului prin nota pe care vrea să o obţină, pentru a arata celor din jur ca este capabil, ca apoi să ajungă să facă tema pentru el însusi, să încerce satisfacţia lucrului bine făcut, bucuria că a înţeles materialul studiat, şi-a însuşit conţinutul și știe mai mult.

Lucrul individual îi mărește elevului încrederea în sine, în modul său de a raționa, odată cu lărgirea volumului de cunoștințe. Exersarea capacităților creierului îi va conferi elevului o crestere a nivelului de inteligență, a capacității de rezolvare a diverselor situații, sporirea spiritului de inițiativă și a capacității de decizie, ceea ce va duce la obținerea de rezultate mai bune la scoala și în viață.

Elevul va deveni interesat de lucrul individual ca de o responsabilitate diferită, pe care o va percepe ca pe propria lui misiune.

Un alt rol al studiului individual este de a-i dezvolta elevului capacitatea de a se organiza. Efectuarea temelor înseamnă și o bună planificare și, de asemenea, verificarea rezultatelor.
Primul pas al organizarii ar fi ca elevul sa stie ce are de facut, de ce resurse are nevoie, să realizeze un plan sau un program de lucru și să stabiliească când trebuie predată tema.


Este bine de știut care sunt factorii perturbatori, in procesul efectuarii temei de acasa:

• ergonomia locului de studiu (dezorganizarea camerei sau a biroului, lipsa cartilor, caietelor, rechizitelor, lumina proasta)
• distragerea atenției prin jucarii, reviste, jocuri, vorbit la telefon, schimbul de mesaje pe internet, privitul la televizor, ascultatul muzicii
• atitudinea față de temă: plictiseală sau frustrare, atunci când sunt teme prea grele, cerințe neînțelese sau în neconcordanță cu ceea ce s-a predat.

Tema pentru acasa constituie un mijloc prin care profesorul si parintele observa contributiile spontane ale elevilor, modul in care acestia inteleg, proceseaza si fixeaza cunostintele dobandite in clasa si nivelul de informatii asimilate din afara scolii (familie, cercul de prieteni, televiziune, internet, carti etc).

Prin modul în care sunt rezolvate temele pentru acasă, profesorul își poate da seama unde elevul respectiv are lacune, ce informații nu au fost asimilate corect. Acesta va ști ce anume trebuie să abordeze mai mult în clasa și care ar fi tactica de predare cea mai potrivită.

Cercetarea a evidentiat că relația dintre teme și realizările academice ale elevului este pozitivă și crește liniar.

Deși există păreri pro și contra asupra percepției necesității lucrului individual, mulţi profesori şi părinţi sunt de acord însă că temele dezvoltă iniţiativa şi responsabilitatea elevilor şi îndeplinesc aşteptările elevilor, părinţilor şi a publicului.
Studiile au evidențiat ca temele pentru acasă sunt foarte folositoare în cazul în care sunt planificate în concordanță cu materia studiată la ore, sunt de un nivel corespunzător cerințelor și scopului pentru care se recomandă şi au un înţeles clar pentru elevi.

Nivelul clasei, mediul social în care traiesc elevii, statutul financiar, nivelul de educație și de implicare al părinților în procesul educativ, interesul copiilor pentru o materie sau alta, eventualele lacune -  trebuie toate atent observate înainte ca profesorul să-și conceapă un plan. Este recomandat ca acesta să fie proporțional cu nivelul și tipul de învățare ți cu timpul disponibil al elevilor.

Timpul zilnic necesar realizării temelor pentru acasă depinde de nivelul de studiu, de obiective (lecție obisnuită, teză, examen), de tipul de temă (de învățare, lucrare practică, de documentare), de abilitatea și eficiența cu care lucrează elevul.

În funcție de tipul de temă, rolul acesteia este:

• de a consolida abilităţile nou dobândite - lucrările practice în care se utilizează algoritmi sau noțiuni noi în rezolvarea unor probleme sau în alt context practic
• de a se documenta, în vederea activităţilor care vor avea loc în sala de clasă -temele de pregătire
• de a executa lucrări extinse - proiecte ample cu multiple aplicatii teoretice si practice

Pentru ca rolul temei este să potrivească cât mai bine elevului, este indicat ca aceasta să fie stabilită diferențiat de către învățător sau profesor: 

• tema obligatorie: temă de nivel mediu de dificultate, pentru toţi elevii clasei
• tema suplimentară şi individuală: pentru activităţi de recuperare, activităţi de dezvoltare, pregătirea pentru concursuri etc.

Pentru un feedback eficient, temele se verifică fie frontal, fie prin rezolvarea în clasă a unei părţi reprezentative din temă, fie prin discutarea în clasă a părţilor dificile, la care elevii au întâmpinat dificultăţi, fie printr-o testare a elevilor de aproximativ 10 minute, numai din tema pentru acasă.

Din postura elevului, feedbackul profesorului este stimulant: acesta are nevoie de laude și de recompense pentru a continua să învețe și să dea același randament. Pe baza temei pentru acasă, profesorul ii poate aduce copilului aprecieri, îl răsplătește cu note pe măsura și îl asigură de faptul că munca lui este apreciată, lucru benefic atât pentru școală, cât și pentru viața lui personală.

Tema pentru acasa îi oferă copilului oportunitatea de a-și evidenția si de a-și dezvolta calitățile și capacitățile care în clasă nu au cum sa se manifeste.
Ceea ce lucrează copilul în mod individual are un rol important și pentru părinți, fiind un mod prin care aceștia pot vedea ce a asimilat copilul la școală, ce i-au predat profesorii și cum se descurca el cu modul de predare al unui anumit profesor.

Temele pentru acasă devin, în acest fel, o punte între școală și familie, felul în care părintele ajunge să respecte munca profesorului, dar și modul în care dascălul este conștient că în spatele acelui copil stă un parinte preocupat de educația lui.