Impulsivitatea la adulții sănătoși modelează dieta și bacteriile intestinale

Un studiu realizat în cadrul cohortei Longitudinal Resilience Assessment (LORA) din Germania, publicat în Translational Psychiatry, investighează relația dintre trăsătura de personalitate impulsivitatea, obiceiurile alimentare și compoziția microbiomului intestinal la adulți neurotipici. Studiul oferă o perspectivă inovatoare asupra interacțiunilor dintre comportamentul alimentar și axa intestin-creier, în afara contextului patologic.
Impulsivitatea este definită ca tendința de a acționa fără a evalua consecințele, fiind asociată cu comportamente de risc și cu afecțiuni precum tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate sau tulburarea de personalitate borderline. Deși genetica, sexul și statusul socioeconomic contribuie la impulsivitate, mecanismele biologice rămân parțial înțelese. Axul intestin-creier, o rețea bidirecțională ce leagă microbiomul intestinal de funcția cerebrală, este capabil să influențeze comportamentele prin producția de neurotransmițători și metaboliți neuroactivi, precum serotonina periferică și acizii grași cu lanț scurt (SCFA). Deși există date despre rolul microbiomului în tulburări precum ADHD, relația dintre impulsivitate ca trăsătură continuă și microbiomul intestinal este puțin explorată, în special la populații sănătoase.

Despre studiu

Designul studiului și participanți

Acest studiu observațional a inclus 913 participanți (65% femei), cu vârste între 18 și 50 de ani (vârstă mediană 26 de ani), fără afecțiuni psihiatrice majore. Excluderile au vizat diagnostice severe psihiatrice, boli neurologice și participarea recentă la studii clinice cu medicație. Evaluarea a fost realizată între 2017 și 2019 în Frankfurt și Mainz.

Evaluarea impulsivității, dietei și consumului de alcool

Impulsivitatea a fost evaluată prin chestionarul UPPS, care măsoară patru dimensiuni:

• Urgență: tendința de a acționa impulsiv în contexte emoționale negative;
• Lipsa de premeditare: dificultatea de a anticipa consecințele acțiunilor;
• Lipsa de perseverență: dificultatea de a rămâne concentrat;
• Căutarea de senzații: dorința de activități noi și excitante.

Dieta a fost evaluată printr-un chestionar frecvență-aliment, iar consumul de alcool prin AUDIT. De asemenea, au fost colectate date despre greutate, înălțime, indicele de masă corporală și medicație.

Analiza microbiomului

Probe de scaun au fost colectate la domiciliu și analizate prin secvențierea genei 16S rRNA (regiunea V4), cu prelucrare bioinformatică NG-Tax și clasificare taxonomică folosind baza de date Silva 138.1. Analizele statistice au inclus modele liniare multivariate, evaluarea diversității alfa și beta, regresii ordinale și analiză de mediere (dietă ca mediator între impulsivitate și taxoni bacterieni). S-au utilizat date la nivel de gen bacterian.

Rezultate

Impulsivitatea se corelează cu alegeri dietetice nesănătoase

Analiza UPPS a arătat că:

• Persoanele cu căutare de senzații și lipsă de premeditare consumă mai mult alcool.
• Persoanele cu urgență și căutare de senzații consumă mai frecvent băuturi zaharoase.
• Urgența se asociază cu un consum mai scăzut de fibre.
• Persoanele cu căutare de senzații au o alimentație mai săracă în fibre, fructe și legume.

Consumul de carne nu a fost asociat semnificativ cu niciuna dintre dimensiunile UPPS.

Microbiomul global nu se asociază cu impulsivitatea

Diversitatea bacteriană (alfa și beta) nu a fost semnificativ influențată de niciuna dintre dimensiunile UPPS. În schimb, vârsta, sexul, IMC-ul, educația, antibioticele și componentele dietetice (fructe, legume, fibre, alcool) au influențat compoziția microbiomului.

Impulsivitatea este asociată cu anumite genuri bacteriene

• Urgența a fost negativ asociată cu Butyricicoccus și Lachnospiraceae UCG-001.
• Lipsa de premeditare s-a asociat pozitiv cu Bifidobacterium și negativ cu două genuri necultivate din familia Lachnospiraceae.
• Căutarea de senzații a fost pozitiv asociată cu Eubacterium siraeum.

Dietele mediate de impulsivitate afectează microbiomul

S-au identificat asocieri multiple între consumul alimentar și taxoni bacterieni:

• 28 genuri bacteriene au fost asociate cu frecvența consumului de legume;
• 27 cu fructe;
• 16 cu fibre;
• 24 cu băuturi zaharoase;
• 18 cu carne;
• 10 cu alcool.

De exemplu, Butyricicoccus și Lachnospiraceae UCG-001 - asociate negativ cu impulsivitatea - au fost pozitive pentru consumul de fibre, fructe și legume și negative pentru băuturi zaharoase.

Consumul de alcool și zahăr mediază relația dintre impulsivitate și microbiom

Analizele de mediere au arătat că:

• Consumul de alcool mediază relația dintre căutarea de senzații și Eubacterium siraeum.
• Consumul de fibre mediază parțial relația dintre urgență și Butyricicoccus (9% din efectul direct).
• Consumul de băuturi zaharoase mediază semnificativ relația dintre urgență și Butyricicoccus, respectiv Lachnospiraceae UCG-001.

Potențial funcțional: module intestin-creier

Modulele funcționale ale microbiomului (module intestin-creier) au arătat tendințe nesemnificative statistic după corecție:

• Asociere negativă între urgență și sinteza de butirat;
• Asociere pozitivă între căutarea de senzații și sinteza de propionat.

Concluzii

Impulsivitatea influențează dieta, iar dieta modelează microbiomul

Acest studiu arată că:

• Impulsivitatea influențează alegerile alimentare (în special consumul de alcool, zahăr și fibre);
• Această influență afectează indirect compoziția microbiomului intestinal;
• Genuri bacteriene implicate în metabolismul butiratului sunt reduse la persoanele mai impulsive.

Implicarea potențială în sănătatea mintală

Bacteriile identificate (Butyricicoccus, Lachnospiraceae UCG-001) au fost anterior asociate cu tulburări mintale, precum depresia. Reducerea acestora la persoanele impulsive ar putea sugera un risc crescut pentru dezvoltarea simptomelor depresive, indicând o posibilă cale preventivă.

Recomandări preventive

Promovarea unei diete bogate în fibre și cu aport redus de zaharuri la adulții sănătoși cu impulsivitate crescută ar putea susține o compoziție microbiomică favorabilă, cu beneficii potențiale pentru sănătatea mintală și generală.

Perspective viitoare

Studiile viitoare ar trebui să exploreze longitudinal direcționalitatea acestor relații și să analizeze intervenții dietetice personalizate sau probiotice ca potențiale strategii de prevenire a tulburărilor asociate cu impulsivitatea.