Insectele în alimentație: O soluție sustenabilă sau o promisiune nerealizabilă?

Un articol de sinteză publicat în revista npj Sustainable Agriculture a analizat în profunzime potențialul real al alimentelor pe bază de insecte de a înlocui carnea convențională în dietele occidentale. Deși promisiunea lor ecologică este considerabilă, autorii arată că obstacolele culturale, senzoriale și economice sunt încă majore.

Impactul climatic al producției de carne este tot mai greu de ignorat: se estimează că până în 2030, consumul de carne va contribui cu 37% din emisiile de gaze cu efect de seră compatibile cu ținta de 2°C. În acest context, insectele sunt promovate ca surse alternative de proteine datorită randamentului nutrițional ridicat și a amprentei ecologice reduse. Totuși, acceptarea socială rămâne foarte limitată – în Europa și America de Nord, mai puțin de 30% dintre consumatori sunt dispuși să le încerce.

Despre studiu

Recenzia realizată de echipa editorială a trecut în revistă multiple surse empirice și studii interdisciplinare pentru a analiza viabilitatea integrării proteinelor din insecte în alimentația occidentală zilnică. Studiul a luat în considerare:

• Factorii motivaționali din spatele preferinței pentru carne: gust, statut cultural, preț, tradiție.
• Percepția psihologică a alimentelor din insecte, în special senzația de dezgust și neofobia alimentară.
• Distribuția economică și accesibilitatea acestor produse în rețelele comerciale convenționale.
• Inițiativele educaționale și campaniile de promovare și eficiența lor în modificarea comportamentelor alimentare.
• Obstacolele legislative și lipsa de finanțare în comparație cu industriile tradiționale de carne și alternativele vegetale.

Rezultate

Factorii care mențin carnea în centrul dietei

Carnea oferă gusturi familiare și texturi specifice greu de reprodus de insecte. Grăsimile animale contribuie la senzația de sațietate și plăcere, iar mesele tradiționale (grătare, sărbători, întâlniri de afaceri) sunt încă profund ancorate în consumul de carne. În plus, produsele animale beneficiază de sprijin financiar și logistic masiv: în Uniunea Europeană, agricultorii din zootehnie primesc de aproximativ 1200 de ori mai mult sprijin public decât sectorul proteinelor alternative.

Blocaje psihologice majore

Studiile realizate în Statele Unite, Germania, Regatul Unit și Italia indică faptul că sub 30% dintre adulți ar fi dispuși să încerce produse pe bază de insecte, iar un procent și mai mic le-ar consuma în mod regulat acasă. Reacția de dezgust - legată evolutiv de evitarea bolilor - este accentuată de imagini sau senzații legate de antene, picioare chitinoase și hrănirea insectelor cu resturi alimentare.

Neofobia alimentară și stigmatul cultural al consumului de insecte (asociat cu sărăcia sau primitivismul) agravează problema, în special în rândul generațiilor mai în vârstă. Mass-media occidentală contribuie negativ, tratând subiectul în mod senzationalist, adesea în contexte de tip reality show.

Campaniile educaționale nu au produs schimbări semnificative

Deși există inițiative precum gustări invizibile (batoane proteice cu făină de greieri) sau evenimente de degustare în muzee, acestea nu reușesc să creeze o cerere stabilă. Aproximativ 90% din piața actuală a produselor alimentare din insecte constă în articole precum gustări, paste sau batoane - care nu înlocuiesc carnea direct, ci concurează cu alte surse vegetale mai ieftine și mai bine acceptate.

Etichetele ecologice adaugă o valoare marginală în decizia de cumpărare, dar gustul și obiceiul alimentar rămân prioritare. Expunerea repetată ajută doar segmentele curioase, dar extinderea acestor campanii la scară largă ar necesita bugete de marketing imposibil de susținut pe termen lung.

Constrângeri economice și structurale

Disponibilitatea redusă în comerțul de masă limitează capacitatea de a forma o rutină alimentară. Insectele sunt rareori prezente în supermarketuri sau platforme de livrare, fiind adesea vândute online cu timpi mari de livrare. În plus, costurile de producție rămân ridicate: fermele de insecte necesită control strict de temperatură, umiditate și hrană, spre deosebire de culturile vegetale extensiv cultivate.

Finanțarea este inegal distribuită: în 2022, aproximativ 95% din cele 1,2 miliarde USD investite în ferme de insecte au mers către furaje pentru animale și hrană pentru animale de companie. Mai puțin de 1% a fost direcționat spre produse pentru consumul uman.

Reglementările europene permit acum utilizarea anumitor specii în paste și produse coapte, dar aprobările pentru "alimente noi" sunt lente, iar disputele privind denumirile (ex. “burger”) sunt frecvente, replicând conflictele cu laptele vegetal sau băuturile din migdale.

Concurența din partea substituenților vegetali

Produsele din plante, precum burgerii din soia sau mazăre, sunt deja prezente în lanțuri de fast-food și în supermarketuri. Testele senzoriale arată îmbunătățiri constante în gust și textură, iar profilul lor ecologic este superior celui al păsărilor și comparabil cu cel al insectelor, fără a implica riscurile de alergii sau stigmatul vizual asociat insectelor.

Mai mult, aceste produse beneficiază de lanțuri de aprovizionare optimizate agronomic de-a lungul deceniilor, ceea ce permite reducerea constantă a costurilor. Astfel, consumatorii orientați spre sustenabilitate au deja opțiuni viabile, fără a fi nevoiți să confrunte bariere psihologice.

Lacune de cercetare și direcții viitoare

Majoritatea studiilor actuale se bazează pe intenția declarativă de a încerca insecte, fără a măsura comportamente reale de cumpărare sau consum susținut. Puține cercetări urmăresc pattern-uri alimentare pe termen lung sau investighează rolul identității comunitare în loialitatea față de un anumit tip de hrană.

Sunt necesare studii senzoriale pentru a recrea aroma caracteristică (prin reacția Maillard) a cărnii, dar și analize economice transparente privind costurile de scalare industrială. Evaluările de tip life-cycle trebuie să țină cont de scenarii realiste în care insectele înlocuiesc gustări vegetale, nu fripturi de vită.

Nisele funcționale - precum pudrele proteice pentru sportivi sau rațiile de urgență - ar putea reprezenta o cale mai viabilă, fără a concura direct cu alimentele de confort tradiționale.

Concluzii

Alimentele pe bază de insecte se confruntă în prezent cu obstacole semnificative în calea integrării în dietele occidentale. Limitările privind gustul, prețul, accesibilitatea și acceptarea socială sunt majore, iar concurența din partea produselor vegetale bine implementate este puternică. Investițiile reduse, reglementările prudente și barierele culturale susțin o dinamică de stagnare.

Resursele ar putea fi mai eficient utilizate pentru sprijinirea inovațiilor vegetale și reformarea obiceiurilor culturale legate de carne, decât pentru promovarea unor soluții marginale și greu de acceptat. Doar prin cercetări direcționate și strategii de nișă bine definite insectele ar putea contribui realist la tranziția alimentară și la obiectivele climatice.