Produsele alimentare pe bază de insecte în Europa

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Pisa, publicat în aprilie 2025 în revista Foods, analizează compoziția nutrițională, diversitatea și prezența pe piața europeană a produselor alimentare pe bază de insecte. Acestea sunt promovate ca surse alternative de proteine durabile și bogate în nutrienți, dar rămân dificil de integrat în alimentația occidentală din cauza barierelor culturale și percepțiilor negative.

Context

Creșterea populației globale și presiunile asupra securității alimentare determină o nevoie urgentă de surse alternative de proteine. Insectele, consumate de milenii în Asia, Africa și America Latină, atrag tot mai mult atenția ca "alimente noi" (Novel Foods) în Uniunea Europeană, fiind apreciate pentru eficiența de producție, conținutul ridicat de proteine și impactul ecologic redus.

Totuși, entomofagia (consumul de insecte) este percepută în Europa cu reținere, din motive ce țin de gust, tradiție, religie, riscuri percepute asupra sănătății și prețuri mai mari față de alimentele convenționale.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat 523 de produse alimentare pe bază de insecte vândute online de 53 de producători din Europa. Distribuția geografică a fost următoarea:

• Europa de Vest: 47% dintre producători, 56% dintre produse

• Europa de Nord: 26% dintre producători, 19% dintre produse

• Europa de Est: 15% dintre producători și produse

• Europa de Sud: 11% dintre producători, 10% dintre produse

Regatul Unit, Franța, Cehia, Germania și Elveția domină piața europeană, oferind cea mai mare diversitate de produse.

Cele mai utilizate insecte în produse au fost:

• Tenebrio molitor (viermele galben de făină) – 182 produse

• Acheta domesticus (greierele de casă) – frecvent în Europa de Vest și Nord

• Locusta migratoria (lăcustă) – mai rar folosită

Tipuri de produse

Produsele au fost clasificate în mai multe categorii:

• Pulberi din insecte (100% insecte)

• Insecte întregi (70–75% insect, restul condimente)

• Batoane proteice, biscuiți, paste, dulciuri, ciocolată, snacksuri, băuturi alcoolice

Cele mai frecvente categorii au fost: pulberi, insecte întregi, dulciuri și snacksuri.

Conținut nutrițional

• Cele mai bogate în proteine: insectele întregi și pulberile (conținut ridicat de proteine și energie)

• Cele mai sărace în proteine: bomboanele tari

• Cele mai bogate în carbohidrați: dulciuri, ciocolată, paste uscate, batoane

• Cele mai bogate în grăsimi: untul de arahide cu viermi de făină, produse din ciocolată

• Cel mai mare conținut de sare: cârnați conservați și greieri întregi

Conținutul nutrițional variază în funcție de tipul de insectă, proporția de insecte din produs și metoda de procesare.

Concluzii

Studiul subliniază că:

• Produsele alimentare pe bază de insecte sunt adesea percepute ca "produse experimentale", nu ca parte a unei alimentații obișnuite.

• Produsele sub formă de pulberi sau ingrediente mascate sunt mai ușor acceptate de consumatori.

• Din punct de vedere nutrițional, insectele întregi și pulberile oferă cele mai mari beneficii, în special în ceea ce privește aportul de proteine, energie și nutrienți esențiali.

Recomandări

Pentru a încuraja integrarea insectelor în alimentația cotidiană, autorii sugerează:

• Creșterea conștientizării consumatorilor privind beneficiile pentru sănătate și mediu

• Diversificarea formelor de prezentare și a rețetelor disponibile

• Campanii de informare în rețelele sociale și prin rețete atractive

• Sprijin legislativ și economic pentru inovație în sectorul alimentației pe bază de insecte