Intoxicația cu alcool metilic

Alcoolul metilic, cunoscut şi sub denumirea de metanol, este un lichid volatil, incolor, al cărui miros este similar alcoolului etilic. Alcoolul metilic odată ajuns în cantități mari în interiorul organismului uman devine toxic, acționând prin întreruperea aportului de oxigen la nivelul țesuturilor (fenomen cunoscut în termeni medicali de anoxie tisulară). [1], [2]

Etiologie

Alcoolul metilic prezintă toxicitate redusă. Cel care determină apariția efectelor clinice toxice specifice intoxicației cu metanol, efecte asociate unui risc crescut de deces, este acumularea de acid formic la nivelul organismului, un metabolit rezultat în urma desfăşurării procesului de metabolizare al acoolului metilic.

În cadrul intoxicației cu metanol pot fi descrişi anumiți factori favorizanți care, prin prezență, pot facilita apariția toxicității metanolice. Aceştia sunt:

• Ingestia accidentală sau expunerea prelungită la metanol, care pot fi întâlnite frecvent în rândul copiilor. Alcoolul metilic poate fi întâlnit în componența a numeroase produse de uz casnic precum lichidul care protejează parbrizul de îngheț (antigel), acuarelele, parfumurile, detergenții, etc. Ingestia accidentală sau expunerea îndelungită a copilului față de una din aceste substanțe poate duce la apariția intoxicației cu metanol.
• Alcoolismul. Studiile efectuate în acest sens au demonstrat faptul că numeroşi potatori (persoane consumatoare de alcool) utilizează metanolul în lipsa etanolului. De asemenea, metanolul este component al numeroaselor băuturi alcoolice, ingestia unei suprafoze determinând apariția intoxicației cu metanol.
• Expunerea profesională poate favoriza apariția intoxicației cu metanol în rândul muncitorilor care îşi desfăşoară activitatea în fabricile unde se utilizează alcool metilic pentru prelucrare. [1], [2], [3]

Patogenie

În urma ingestiei, alcoolul metilic se absoarbe la nivelul mucoasei gastrointestinale şi este metabolizat la nivel hepatic.

În prima fază de metabolizare, alcoolul metilic este transformat, sub acțiunea unei enzime cunoscută sub denumirea de dehidrogenaza alcoolica (ADH), în formaldehidă.

In a doua fază de metabolizare a alcoolului metilic, acesta este transformat sub acțiunea aldehid dehidrogenazei, în acid formic. Acesta din urmă determină apariția reacțiilor toxice în organismul uman, cu potențial letal.

Durata în care formaldehida persistă la nivelul organismului este de aproximativ unul sau două minute, după care este transformată în acid formic.

În prezența tetrahidrofolatului, are loc desfăşurarea procesului de oxidare a acidului formic la dioxid de carbon şi apă. Metabolismul acidului formic, în cadrul organismului uman, este foarte redus; din această cauză, acidul formic se acumulează în corp, determinând apariția acidozei metabolice. Aceasta din urmă, netratată corespunzător şi la timp, poate duce la apariția decesului.

Primele organe afectate de prezența supradozei de metanol în organism sunt analizatorii vizuali (ochii). Pierderea vederii, în cazul persoanelor cu intoxicație cu alcool metilic, apare datorită alterării funcției mitocondriale a nervului optic, cu apariția secundară a edemului local, a hiperemiei locale şi a atrofiei de nerv optic. Acidul formic determină alterarea mielinei prezente la nivelul nervului optic (demielinizarea nervului optic). [1], [2], [3]

Semne şi simptome clinice

Intoxicația cu alcool metilic presupune apariția unor fenomene severe în cadrul organismului uman, cu instalarea precoce a decesului.

Manifestările clinice datorate intoxicației cu alcool metilic apar după o perioadă cuprinsă între una şi 36 de ore de la ingestia cantității toxice de metanol. Aceste manifestări clinice sunt reprezentate de:

• Alterarea profundă a stării generale
• Senzația de slăbiciune musculară
• Stare ebrioasă
• Somnolență
• Amețeli
• Cefalee severă
• Dureri abdominale
• Senzația de constricție toracică
• Transpirații profunde
• Hipotensiune arterială
• Cianoză facială
• Dispnee
• Tahicardie
• Diaree
• Vărsături
• Hipotermie
• Tulburări de vedere: bolnavul are senzația că vede „în ceață”, de asemenea, pot apărea tulburări legate de recunoasterea culorilor
• Instalarea comei agitate cu convulsii sau contracturi musculare tetaniforme.

În unele cazuri pot apărea manifestări clinice specifice edemului pulmonar acut (agitație, dispnee marcantă, polipnee, ortopnee, respirație superficială, tuse productivă însoțită de expectorație albă, de consistență spumoasă; tahicardie, palpitații, dureri toracuce dcu caracter anginos, cianoza buzelor, a tegumentelor, a mucoaselor şi a extremităților; paloare tegumentară, anxietate, hipertensiune arterială, transpirații reci) şi a acidozei (tahipnee, respirație zgomotoasă, tahicardie, hipotensiune arterială, transpirații, extremități calde, somnolență, diaree, grețuri, vărsături, tulburări de ritm cardiac, colaps circulator, confuzie, comă). [1], [2], [3], [4]

Diagnostic

Diagnosticul de intoxicație cu alcool se pune pe baza examenului clinic (prezența semnelor clinice descrise anterior) şi pe baza investigațiilor paraclinice (determinarea substanței toxice, în acest caz a alcoolului metilic, prin intermediul reacțiilor colorimetrice din sânge, conținutul gastric, lichid cefalorahidian sau urină).

Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial al intoxicației cu alcool metipic trebuie efectuat cu următoarele afecțiuni sau stări patologice:

• Intoxicația cu arsen
• Intoxicația cu diferite substanțe inhalante
• Intoxicația cu cocaină
• Intoxicația cu monoxid de carbon
• Intoxicația cu etilen glicol
• Traumatismele craniene
• Epilepsie
• Sindrom convulsiv
• Encefalomielita paraneoplazică
• Hiperamoniemia transmisă ereditar
• Hematomul subdural acut
• Manifestările neurologice apărute în cadrul demenței vasculare
• Meningita virală
• Encefalita virală
• Anemia globală tranzitorie
• Neuropatia uremică. [1], [3], [4]

Tratament

Tratament curativ.
Antidotul, în cazul intoxicației cu metanol, este alcoolul metilic care acționează prin întreruperea metabolismului alcoolului metilic, facilitând eliminarea acestuia din urmă de la nivelul organismului.
Pentru salvarea bolnavilor cu intoxicație metanolică, se administrează soluție de alcool metilic în concentrație de 50%, în doză de 0,5 ml/kg corp, la fiecare patru ore.

Totodată, se indică efectuarea spălăturii gastrice, cu soluție de bicarbonat de sodiu 5% asociat suspensiei de cărbune activat. Provocarea vărsăturii poate fi, de asemenea, utilă.

Tratamentul simptomatic presupune ameliorarea simptomatologiei clinice destul de supărătoare, care a apărut în urma ingestiei supradozei de alcool metilic şi care a dus la apariția intoxicației metanolice. Astfel:

• În caz de instalare a acidozei se indică corectarea ei.
• În cazul bolnavilor deshidratați, se indică rehidratare. Cantitatea de lichide administrate la fiecare 24 de ore este de 4l.
• În caz de apariție a semnelor clinice specifice hipoxiei, se recomandă oxigenoterapie.
• Durerile abdominale intense pot fi ameliorate prin administrarea de Mialgin, în doză de 50 până la 100 mg, pe cale intramusculară sau subcutanată.
• Cefaleea intensă poate fi combătută prin antialgice uzuale (precum Algocalmin, Piafen, etc.)
• În caz de apariție a convulsiilor, se recomandă administrarea de anticonvulsivante.
• Ameliorarea contracțiilor musculare tetaniforme se poate realiza prin administrarea medicamentelor miorelaxante. [1], [2], [3], [4]

Prognostic. Complicații

Prognosticul intoxicației cu alcool este rezervat şi depinde de următorii factori:

• Cantitatea de alcool metilic ingerată
• Gradul de severitate a acidozei metabolice
• Cantitatea de acid formic acumulat în sânge.

Doza minimă cu potențial letal este de 0,3-1 gram/kg corp.

Complicațiile intoxicației cu alcool metilic sunt reprezentate de pierderea vederii şi perturbări ale funcției motorii (tulburări de mişcare). [1], [2], [3], [4]