Izolarea socială - consecințe

©

Autor:

Izolarea socială - consecințe

Izolarea socială este o problemă de sănătate publică, afectând numeroase persoane la nivel mondial. Ea se referă la scăderea, până la absența legăturilor sociale și poate determina un sentiment de singurătate la unii indivizi. Izolarea socială este diferită însă de singurătate, întrucât singurătatea reprezintă o emoție resimțită de persoanele care nu sunt mulțumite de relațiile lor sociale. De asemenea, singurătatea poate fi temporară, în timp ce izolarea socială poate dura de la săptămâni până la ani de zile. (1, 2)

O persoană poate experimenta izolare socială dacă evită interacțiunile sociale din cauza rușinii sau a depresiei, dacă petrece mult timp în singurătate, dacă simte anxietate socială sau sentimente de abandon la gândul unei interacțiuni sociale, dacă are relații sociale limitate sau superficiale, atât sociale cât și profesionale. (3)

Potrivit unui raport al Academiilor Naționale de Știință, Inginerie și Medicină din America, peste o treime din adulții cu vârste peste 45 de ani se simt singuri, iar o pătrime dintre vârstnicii peste 65 de ani se izolează din punct de vedere social. Vârstnicii sunt mai predispuși la izolare socială întrucât ei trăiesc de obicei singuri, locuiesc în zone rurale, și-au pierdut membrii familiei, suferă de boli cronice sau de pierderea auzului. (1)

Izolarea socială - riscuri și cauze

Deși este dificilă măsurarea nivelului de izolare socială și singurătate, există dovezi științifice care sugerează că mulți adulți trecuți de vârstă de 50 de ani trăiesc aceste experiențe, punându-și sănătatea în pericol. Conform studiilor recente, izolarea crește riscul de deces de toate cauzele, la aproape același nivel cu fumatul, obezitatea și sedentarismul. De asemenea, ea se corelează cu o creștere cu aproximativ 50% a riscului de demență. Mai mult, lipsa relațiilor sociale se asociază cu un risc mai mare cu 29% și 32% de boală cardiovasculară, respectiv de accident vascular cerebral. (1)

Există mai multe cauze de izolare socială. Unele persoane hotărăsc în mod voluntar să se izoleze de ceilalți, spre exemplu, un individ excentric ar putea alege să se îndepărteze de oameni. Totuși, în majoritatea cazurilor, ea este involuntară și poate apărea din cauza unor dizabilități fizice sau boli, precum cancerul sau distrofia musculară. Atât membrii familiei cât și prietenii pot începe să petreacă din ce în ce mai puțin timp cu persoana bolnavă sau chiar bolnavul poate să depărteze de restul. În mod particular, izolarea socială este frecvent întâlnită la indivizii stigmatizați, precum bolnavii de HIV/SIDA. (2)

De asemenea, o altă categorie de persoane care ar putea suferi de izolare socială sunt cele cu întârziere în dezvoltare, cu dizabilități intelectuale sau tulburări neurologice, precum sindrom Asperger, din cauza abilități sociale scăzute și a dificultăților de comunicare cu ceilalți. (2)

O altă cauză de izolare socială, mai ales la bărbați, este lipsa unui loc de muncă, care poate surveni în urma unei concedieri sau demisii. Dacă o persoană nu poate găsi un loc de muncă timp de luni sau ani, acest lucru amplifică sentimentul de izolare. (4)

De asemenea, un individ poate alege să se izoleze din dorința de a evita disconfortul, pericolele și responsabilitățile față de alte persoane. De multe ori persoanele din jur sunt ostile, nepoliticoase, critice și neplăcute, ceea ce ne poate determina să alegem singurătatea și izolarea socială. (4)

Conform studiilor, a trăi singur poate crește rata izolării sociale, determinând unele persoane să recurgă la consum de alcool sau alte substanțe. Astfel, abuzul de substanțe interzise poate fi atât o cauză, cât și o consecință a izolării sociale. (4)

Mai mult, pierderea partenerului poate să contribuie la izolarea socială. Cercetările au demonstrat că văduvele care au păstrat legătura cu prietenii sau rudele au raportat o sănătate psihologică mai bună și un grad mai redus de depresie. (4)

Printre efectele pe care le determină izolarea socială se numără creșterea hormonilor de stres și a inflamației, creșterea riscului de boală cardiovasculară, hipertensiune arterială, boală coronariană și boli cronice, în special diabet zaharat de tip 2. De asemenea, izolarea poate favoriza apariția bolilor mentale, precum depresie, demență, anxietate socială și stimă de sine scăzută. (3)

Un rol important în identificarea persoanelor singure, care suferă de izolare socială, îl au sistemele naționale de sănătate. Este recomandat ca medicii să evalueze regulat pacienții la risc, oferindu-le soluții și resurse care ar putea să ajute. Totuși, fiecare persoană trebuie să ia propriile decizii, conștientă fiind de faptul că atât singurătatea, cât și izolarea socială au un impact negativ asupra sănătății. (1)


Data actualizare: 30-10-2020 | creare: 30-10-2020 | Vizite: 203
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Izolarea socială afectează negativ prognosticul pacienților cu boli cardiovasculare
  • Izolarea socială este asociată unui risc mai mare de mortalitate prematură
  • Structura creierului este influențată de mediul social. Concluziile unui studiu desfășurat în Antarctica
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.