Legumele crucifere detronează rădăcinoasele în stabilizarea glicemiei la adulții fără diabet

Controlul deficitar al glicemiei afectează peste 500 de milioane de persoane la nivel global și reprezintă un factor major de risc pentru diabetul zaharat de tip 2 și bolile cardiovasculare. Dieta este o componentă esențială în prevenția acestor afecțiuni, iar dovezile sugerează că anumite subtipuri de legume pot avea efecte diferite asupra riscului metabolic.
În acest context, studiul VESSEL a investigat dacă consumul zilnic de 300 g de legume crucifere are un impact superior asupra markerilor de control glicemic, comparativ cu legumele rădăcinoase și de tip dovlecei, în rândul adulților fără diabet, dar cu tensiune arterială ușor crescută.

Despre studiul VESSEL

Metodologie

• Studiu randomizat, controlat, de tip încrucișat, cu două intervenții dietetice de câte 2 săptămâni, separate de o perioadă de washout.
• Intervenția activă: supă cu legume crucifere (40% broccoli, 25% varză, 25% conopidă, 10% kale).
• Intervenția de control: supă cu legume rădăcinoase/dovlecei (40% cartof, 30% dovleac, 20% morcov, 10% cartof dulce).
• Participanți: 18 adulți (mediana 68 ani, 89% femei) fără diabet diagnosticat.
• Monitorizare glicemică: senzor Freestyle Libre timp de 14 zile pentru fiecare fază a intervenției.
• Aderența a fost evaluată prin markeri biochimici (SMCSO urinar și plasmatic, carotenoizi serici).

Rezultate

Glicemie continuă

Media glicemiei continue nu a diferit semnificativ între cele două intervenții (diferență: 0,04 mmol/L, p = 0,411). Acest rezultat era așteptat, având în vedere că participanții nu aveau diabet și prezentau un control glicemic bun la bază.

Variabilitatea glicemică

Variabilitatea glicemică (%CV) a fost semnificativ mai mică în grupul care a consumat legume crucifere comparativ cu cel de control:

• Crucifere: 18,9% ± 5,3%
• Control: 20,8% ± 5,8%
• Diferență: −2,0%, p < 0,001

Aceste valori sunt în apropierea intervalului considerat normal pentru persoane fără diabet (12–18%).

Răspunsul glicemic postprandial (PPGR)

Consumul de legume crucifere a fost asociat cu o reducere semnificativă a răspunsului glicemic după cină:

• 2h glicemie medie postprandială la cină: −0,20 mmol/L (p = 0,004)
• 2h AUC glicemică la cină: −26,1 mmol/L×min (p = 0,003)

Aceste rezultate indică un răspuns glicemic mai „plat” și mai controlat după consumul de crucifere.

Interpretarea rezultatelor

Deși diferențele în glicemia medie continuă nu au fost semnificative, reducerea variabilității glicemice și ameliorarea răspunsului postprandial sunt relevante clinic, inclusiv pentru prevenirea complicațiilor metabolice și cardiovasculare.

Mecanismele posibile implică conversia glucosinolatelor (precum glucorafanina) în izotiocianați activi (precum sulforafanul), cu efecte antioxidante și antiinflamatorii. Creșterea nivelului plasmatic de sulforafan în timpul intervenției active susține această ipoteză.

Concluzii

Consumul de 300 g/zi de legume crucifere la adulți fără diabet, dar cu risc metabolic, a dus la:

• Reducerea semnificativă a variabilității glicemice;
• Scăderea semnificativă a răspunsului glicemic postprandial, în special după cină;
• Fără impact semnificativ asupra glicemiei medii zilnice.

Aceste rezultate susțin includerea țintită a legumelor crucifere în recomandările nutriționale pentru prevenția diabetului și a bolilor cardiovasculare. Sunt necesare studii mai lungi pentru a evalua menținerea acestor beneficii în timp.

Implicarea în sănătatea publică

Deși legumele crucifere sunt slab consumate la nivel populațional, ele ar putea oferi beneficii metabolice importante în prevenția primară. Promovarea unui consum mai frecvent al acestora, în special la persoanele cu risc metabolic crescut, ar putea reprezenta o strategie eficientă de sănătate publică.