Lipidomica identifică noi markeri pentru boala cardiovasculară şi diabetul zaharat de tip 2

Se cunoaşte faptul că afectarea metabolismului lipidic duce la apariţia bolii cardiovasculare şi diabetului zaharat de tip 2. O echipă condusă de dr. Fabian Eichelmann a identificat prin intermediul lipidomicii o serie de lipide asociate statistic cu aceste două afecţiuni.
S-a observat că o dietă bogată în acizi graşi nesaturaţi reduce nivelul lipidelor dăunătoare şi creşte pe cel al lipidelor benefice. Boala cardiovasculară e prima cauză de mortalitate pe plan mondial, iar persoanele cu diabet zaharat de tip 2 au un risc de 3 ori mai mare de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Astfel, e necesar să se identifice markeri pentru stadiile timpurii ale acestor boli pentru a le preveni sau măcar ameliora debutul.

Pentru a descifra mecanismele fiziopatologice, cercetătorii au utilizat lipidomica, o metodă analitică nouă ce furnizează numeroase detalii despre proliful de acizi graşi din plasmă. Ei sunt clasificaţi în mai multe categorii în funcţie de structura moleculară. În ansamblu, toate tipurile de lipide dintr-un organism se reunesc sub numele de lipidom. Echipa dr. Eichelmann a evaluat profilurile lipidice a 2.414 persoane incluse în studiul EPIC-Potsdam început în 1990. Unii dintre participanţii de atunci suferă în prezent de boli cardiovasculare şi diabet zaharat. S-au identificat 282 lipide diferite, dintre care 69 se asociază cu aceste boli. „O asociere statistică cu boala cardiovasculară s-a constatat pentru 49 lipide, majoritatea esteri de colesterol şi sfingolipide. 12 au fost corelate cu diabetul zaharat, fiind majoritar gliceride şi fosfolipide. O asociere cu ambele afecţiuni s-a observat pentru 8 lipide, în mare parte monoacilgliceride.” afirmă dr. Eichelmann.

Lipidele cele mai periculoase s-au dovedit a fi cele ce conţin acizi graşi saturaţi, în principal acid palmitic. Într-un studiu consecutiv, în asociere cu Universitatea Reading din UK s-a cercetat modul în care schimbări de compoziţie a acizilor graşi din dietă influenţează aceste acumulări de lipide periculoase. Timp de 16 săptămâni un grup de voluntari a primit o dietă bogată în acizi graşi saturaţi, altul a primit diete cu acizi graşi nesaturaţi iar cel de-al treilea a primit diete cu acizi graşi mononesaturaţi şi polinesaturaţi. S-au recoltat probe de sânge la început şi după 4 luni. Dietele cu acizi nesaturaţi au diminuat cantitatea de lipide periculoase şi au contribuit la creşterea nivelulul de lipide benefice. Astfel, recomandarea clasică de înlocuire acizilor saturaţi cu cei nesaturaţi în dietă e un instrument bun de prevenţie. „Lipidele identificate pot fi noi biomarkeri de risc crescut. Viitoarele modele de predicţie a riscurilor se pot baza pe acestea.” adaugă dr. Matthias Schulze, coordonatorul studiului EPIC-Potsdam.

sursa: Science Daily