Alimentația în sarcină și riscul de diabet zaharat de tip 1 la copii: un studiu danez extins

Un studiu realizat în Danemarca, publicat online în Journal of Epidemiology & Community Health, sugerează că o alimentație cu potențial inflamator ridicat în sarcină poate crește riscul copilului de a dezvolta diabet zaharat de tip 1. Cercetarea a fost efectuată pe baza datelor colectate între ianuarie 1996 și octombrie 2002 în cadrul Danish National Birth Cohort.

Diabetul zaharat de tip 1 este o boală autoimună caracterizată prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină, necesitând tratament cu insulină pe parcursul întregii vieți. Incidența acestei boli a crescut constant cu 3–4% anual în țările dezvoltate, ceea ce sugerează un rol important al factorilor de mediu. Sistemul imunitar al copilului se dezvoltă în mare parte înainte de naștere, iar alimentația maternă este recunoscută tot mai mult ca factor modificabil implicat în inflamația sistemică de grad redus.

Despre studiul actual

Cercetătorii au analizat 67.701 perechi mamă-copil din Danish National Birth Cohort. Alimentația a fost evaluată în trimestrul al doilea de sarcină (aprox. săptămâna 25) printr-un chestionar complex care a acoperit 38 de grupuri alimentare (360 de alimente distincte).

Pentru a măsura potențialul inflamator, s-a utilizat un scor dietetic inflamator estimat (EDII), construit anterior pe baza probelor de sânge de la peste 2.500 de femei din Norvegia și aplicat cohortelor daneze. Valorile EDII au variat de la −5,3 la +4,1, scorurile mai mari indicând aport crescut de alimente pro-inflamatoare.

Alimente asociate cu scor inflamator ridicat:

• Carne roșie
• Lactate cu conținut scăzut de grăsimi
• Pizza
• Margarina
• Cartofi
• Băuturi cu conținut caloric redus
• Cartofi prăjiți
• Gustări sărate

Alimente asociate cu scor inflamator redus:

• Legume din familia allium (ceapă, usturoi)
• Roșii
• Cereale integrale
• Cafea
• Legume verzi cu frunze
• Pește cu carne închisă la culoare
• Ceai
• Fructe și sucuri de fructe

În total, 281 de copii (0,42%) au fost diagnosticați cu diabet zaharat de tip 1 în perioada medie de urmărire de 17 ani. Vârsta medie la diagnostic a fost de 10,2 ani.

De asemenea, cercetătorii au identificat o asociere importantă între statusul ponderal matern și riscul de diabet la copil. Mamele subponderale au avut un risc cu 76% mai mare de a avea un copil cu diabet de tip 1 comparativ cu mamele normoponderale, indiferent de alimentație.

Rezultate

Analiza statistică ajustată pentru factori potențial confuzivi a indicat că fiecare creștere cu 1 unitate a scorului EDII (echivalentul unei deviații standard) a fost asociată cu o creștere a riscului cu 16% de apariție a diabetului zaharat de tip 1 la copil până la vârsta de 18 ani.

Factori suplimentari identificați:

• Un aport estimat de gluten mai mare cu 10 grame a fost asociat cu o creștere de 36% a riscului, deși această relație a apărut într-un model statistic suplimentar, nu în modelul principal ajustat.
• Consumul continuu de tutun pe durata sarcinii a fost, paradoxal, asociat cu un risc mai mic de diabet la copil, însă fumatul în primele 12 săptămâni nu a avut efect semnificativ.

Riscul asociat cu scorul inflamator nu a fost influențat de sexul copilului sau greutatea la naștere, dar a fost corelat cu fumatul matern și aportul de gluten.

Efectele alimentelor antiinflamatoare au variat. Legumele din familia allium și peștele cu carne închisă la culoare au avut cele mai pronunțate efecte protectoare, în timp ce sucul de fructe a fost mai puțin eficient comparativ cu consumul de fructe întregi.

Autorii subliniază că studiul este de tip observațional și nu poate demonstra o relație cauzală. De asemenea, alimentația copiilor după naștere nu a putut fi evaluată.

Totuși, ei atrag atenția asupra ideii că „o stare inflamatorie cronică de grad redus, indusă de modificarea profilului celulelor imunitare și de activarea căilor proinflamatorii, este recunoscută tot mai mult ca factor esențial în modelarea sănătății copilului”.

În concluzie, cercetarea evidențiază trimestrul al doilea de sarcină ca o perioadă critică în care alimentația maternă poate influența riscul ulterior al copilului de a dezvolta diabet zaharat de tip 1.