MIT: Dacă mama se îmbolnăvește, ar trebui să întrerupă alăptarea

PARȚIAL ADEVĂRAT

Unul dintre miturile frecvente despre alăptare este că dacă mama se îmbolnăvește, nu ar trebui să mai hrănească bebelușul la sân. Cu rare excepții, când laptele matern poate reprezenta un pericol pentru copil, alăptarea este încurajată și chiar indicată atunci când mama se confruntă cu o gripă sau cu alte boli de cauză infecțioasă.

În majoritatea cazurilor, până la manifestarea simptomelor bolii (febră, diaree, tuse etc.) copilul a fost deja expus la virusul care a declanșat boala mamei, indiferent că este alăptat la sân sau hrănit cu biberonul. Laptele matern pe care continuă să îl primească îi este benefic, pentru că îi oferă anticorpii produși de corpul mamei. Deseori, în cazul unei boli infecțioase, datorită acestor anticorpi, copilul alăptat este singurul din familie care nu se îmbolnăvește sau care dezvoltă o formă mai ușoară a bolii decât ceilalți membri. Chiar dacă alăptarea nu trebuie întreruptă, se recomandă unele măsuri de protecție a copilului, pentru expunerea lui la cât mai puțini germeni: spălarea mâinilor înainte de contactul cu copilul, evitarea strănutatului și tușitului în apropierea lui, limitarea contactului față către față. Dacă vă simțiți prea rău sau sunteți îngrijorată că ați putea transmite copilului anumiți viruși prin contactul direct, puteți folosi o pompă pentru recoltarea laptelui și să lăsați un alt mebru al familiei, care nu are probleme de sănătate, să hrănească bebelușul.

Este posibil ca pe perioada stării de rău cantitatea de lapte să scadă, însă aceasta va reveni la normal  după recuperare. Este foarte important să vă hidratați corespunzător în această perioadă.

Continuarea alăptării este indicată și în cazul infecțiilor la sân (abcesele mamare), chiar dacă în aceste condiții este mai dureroasă. De fapt deblocarea unui canal înfundat se face cel mai bine prin continuarea alăptării, iar prevenirea unei infecții la acest nivel se face prin menținerea canalelor neblocate. Dacă mama se confruntă cu o mastită, infecția este localizată la nivelul țesutului mamar, nu în canalele galactofore sau în lapte, ceea ce înseamnă că este sigur pentru a fi consumat de bebeluș.

Alăptarea când mama este bolnavă este o metodă mult mai confortabilă și mai la îndemână pentru ea decât hrănirea copilului cu biberonul. În plus, dacă întreruperea alăptării a fost temporară, va fi destul de dificilă reobișnuirea copilului cu sânul, după ce câteva zile a fost hrănit cu biberonul.

Există totuși afecțiuni și tratamente ale unor boli când alăptarea este contraindicată:

• infecția cu virusul HIV;
• tuberculoză activă netratată;
• infecția cu virusul limfotrofic al celulelor T umane I sau II;
• în cazul administrării de medicamente antiretrovirale;
• în cazul chimioterapiei cu agenți care interferă cu replicarea ADN-ului și a diviziunii celulare, precum antimetaboliții;
• în cazul radioterapiei.

De asemenea, administrarea anumitor medicamente mamei pe perioada alăptării poate presupune un anumit risc pentru bebeluș. În recomandarea unui tratament, medicul va pune în balanță beneficiile pentru sănătatea dumneavoastră versus riscurile pentru copil. În cazul auto-medicației este important să citiți cu atenție prospectul medicamentelor pe care le puteți lua fără prescripție medicală, însă este indicat să cereți și părerea medicului.