Tipurile psihocomportamentale și asocierea cu anumite afecțiuni

În urma studiilor realizate asupra comportamentului uman de-a lungul timpului s-au conturat patru tipuri psihocomportamentale (de personalitate), notate A, B, C, D.

Fiecare dintre acestea prezintă anumite caracteristici pozitive sau negative, astfel încât în continuare s-a pus întrebarea dacă ar putea să existe o legătură între fiecare categorie și riscul de apariție a anumitor patologii.

Cercetări ulterioare au dovedit că doar tipurile A, C și D sunt corelate cu predispoziție spre anumite boli. Tipul B caracterizează persoanele răbdătoare, echilibrate, fără sentimentul urgentei, care profită de momente de relaxare și nu au un risc crescut de apariție a unei anumite patologii.

Tipul psihocomportamental A

Este dificil de stabilit o trăsătură dominantă a acestui tip psihocomportamental, el fiind caracterizat printr-o multitudine de caracteristici.

Caracteristici psihocomportamentale

Tipul A reprezintă definiția omului ambițios și mânat de o competitivitate excesivă. Persoanele din această categorie se implică în multe activități simultan, se confruntă cu sarcini complexe sau acceptă posturi de conducere cu responsabilități ridicate. Ambiția și competitivitatea lor privesc latura profesională. Sunt dominați de o dorință permanentă de autodepășire în carieră și de aceea se implică în cat mai multe activități. Simt nevoia ca reușitele lor să fie recunoscute, apreciate și remunerate corespunzător, întrucât în viziunea acestora succesul se traduce, în final, doar prin latura sa financiară. (1, 2, 8)

Cei care se încadrează în tipul psihocomportamental A sunt perfecționiști și pentru a duce la bun sfârșit toate responsabilitățile pe care și le-au asumat se vor folosi de toate resursele disponibile. De multe ori petrec un număr mare de ore la serviciu, suprasolicitându-se fizic și psihic, de aceea li se atribuie frecvent termenul „workaholic”. (1, 2, 8)

Dorința de dezvoltare profesională și perfecționismul îi determină să își asume multe sarcini astfel încât timpul atribuit fiecăreia este foarte scurt și nu își permit să se relaxeze. Au permanent sentimentul urgenței și sunt nerăbdători să își rezolve sarcinile cât mai repede. Timpul devine astfel o resursă extrem de prețioasă pe care își doresc să o valorifice din plin, devenind irascibili oricând simt că o irosesc (când așteaptă la coadă, când sunt nevoiți să lucreze în echipă sau să interacționeze cu alte persoane etc.) (1, 2, 7, 8)

Aminteam anterior că aceste persoane nu își permit să se relaxeze. Pe de o parte consideră că astfel vor pierde timp prețios, iar pe de altă parte nici nu pot să se relaxeze întrucât prin natura lor simt mereu nevoia să întreprindă o activitate. Astfel se suprasolicită fizic, psihic și neglijează toate celelalte aspecte ale vieții, în afara domeniului profesional.

O altă caracteristică este ostilitatea. Aceasta se reflectă asupra celor din jur cu care nu doresc o relație de colegialitate sau prietenie, fiind influențați de competitivitatea excesivă. Comportamentul lor poate uneori să fie perceput ca agresiv. Însă ostilitatea și agresivitatea nu sunt niciodată exprimate deschis, ci interiorizate. (1, 2, 7, 8)

Semne fizice

Semnele fizice specifice acestui tip psihocomportamental sunt transpirația excesivă (mai ales în zona frunții și a buzei superioare), încleștarea dinților, retracția pleoapei superioare, retracția colturilor gurii, cearcănele. În urma cercetărilor întreprinse se consideră că transpirația excesivă a feței la temperatură moderată reprezintă cel mai fidel semn al afecțiunilor cardiovasculare la care sunt predispuse aceste persoane. (1, 2, 8)

Un astfel de comportament caracterizat în principal prin ambiție, competitivitate, perfecționism, iritabilitate, ostilitate și agresivitate are numeroase corelate în plan biologic și psihologic.

Caracteristici biologice

În urma studiilor realizate pe femei și barbați aparțind tipului A, pe vârste și categorii socio-profesionale variate, s-au determinat următoarele corelate în plan biologic.

valori crescute ale lipidelor plasmatice ce variază în funcție de sex;

Nivelurile crescute ale lipidelor cauzate de stres, cât și de o eventuală dietă inadecvată, au efecte nefavorabile asupra sănătății deoarece colesterolul se va depune pe pereții vaselor de sânge. Astfel, favorizează (singure sau în asociere cu alte comportamente nocive - consum excesiv de alcool, fumat) apariția afecțiunile cardiovasculare. (1, 2, 3)

secreție crescută de adrenalină și noradrenalină;

Aceștia reprezintă hormonii care se eliberează în situații de stres. Ei produc, pe lângă alte efecte, o stimulare a cordului (cu creșterea frecvenței, conductibilității, excitabilității și contractilității) și vasoconstricție în anumite regiuni (tegument, mucoase, splină etc), redistribuind astfel sângele către organele vitale (creier, cord, mușchi). Astfel va avea loc creșterea tensiunii arteriale (hipertensiunea arterială). (1, 2, 6, 8)

secreție crescută de testosteron;

Testosteronul este un hormon anabolizant ce stimulează sinteza de proteine și determină creșterea activității tuturor celulelor. Astfel crește riscul obezității. (1, 2, 7, 8)

hipersecreție de insulină după administrarea de glucoză (1, 2)

reducerea timpilor de coagulare;

Astfel va crește riscul de formare a trombilor (cheaguri de sânge). (1, 2)

creșterea nivelului de ACTH (hormon adrenocorticotrop);

Acesta este produs de hipofiza anterioară și are rolul de a stimula glandele corticosuprarenale să producă hormoni. Acești hormoni au efecte diverse, mai importante în cazul patologiei prezentate fiind retenția de sare, apa (cu apariția hipertensiunii arteriale) și hiperglicemia pe care o determină (cu riscul dezvoltării diabetului zaharat). (1, 2, 6, 8)

reducerea concentrației de STH (hormonul de creștere) în ser;

Reducerea concentrației hormonului de creștere la adulți poate produce o creștere a masei de țesut adipos și o reducere a masei musculare, oboseală și scăderea calității vieții. (1, 2, 8)

Predispoziția spre anumite afecțiuni

Dacă în plan psihologic tipul psihocomportamental A se caracterizează prin ostilitate (considerată componenta cu cel mai mare risc de afectare cardiovasculară), frustrare, depresie, anxietate, lipsa linistii sufletești, studiile realizate au arătat că sentimentele negative interiozitate se asociază cu un risc de câteva ori mai mare de deces la vârste premature, comparativ cu riscul în cazul celor exteriorizate. (1, 2, 10)

Considerând datele prezentate mai sus putem trage concluzia că tipul psihocomportamental A se asociază cu un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, legătură explicată prin apariția retenției hidrosaline, obezității cu depunerea lipidelor pe vase (ateroscleroza), valorilor crescute ale hormonilor implicați în situații de stres, ostilității, dietei necorespunzătoare, diabetului, comportamentelor nocive (fumat, alcool, sedentarism) și eventual unor predispoziții genetice. (1, 2, 6, 8)

Problemele cardiovasculare implică apariția hipertensiunii arteriale sau a bolii coronariene ischemice (angina pectorală, infarct miocardic etc.), care se pot complica cu aritmii și tulburări de conducere cardiacă. De asemenea, aceste persoane se confruntă cu probleme psihice în legătură cu propria persoană și cu mediul social, ținând cont de sentimentele negative pe care le interiorizează. (1, 2)

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Tipul psihocomportamental C

Ca și tipul A, acesta prezintă mai multe caracteristici, însă tipul C poate fi considerat oarecum opus față de tipul A.

Caracteristici psihocomportamentale

Indivizii din acest tip psihocomportamental sunt deosebit de calmi, stoici, doresc să suprime orice emoție sau sentiment și să mențină o relație de falsă armonie în orice aspect al vieții lor. (1, 2)

O primă trăsătură a acestui tip psihocomportamental este reprezentată de calmul de care dau dovada în orice împrejurare. Ei doresc să fie întotdeauna raționali și astfel își neagă emoțiile, în special pe cele negative, în dorința lor asiduă de a evita conflictele și de a părea cât mai sociabili. În interiorul lor însă experimentează niște trăiri foarte puternice (mergând până la disperare) pe care și le controlează foarte strict și nu le exteriorizează niciodată (introvertiți). (1, 2)

Prin răbdarea și obediența lor excesivă par a avea dificultăți în acceptarea propriului Eu și par a trăi doar pentru ceilalati și pentru imaginea pe care aceștia o au despre ei. Nu reușesc să se accepte si să se integreze așa cum sunt (cu calități și defecte), ci caută să proiecteze o imagine falsă în societate, din dorința de a se integra tacit, fără conflicte sau fără a ieși în evidență. (1, 2)

Acestor persoane le-a fost atribuit termenul alexitimie, care sugerează neputința lor de cunoaștere de sine și de exprimare a propriilor emoții, ca urmare a reprimării sentimentelor și totodată imaginației și capacității de simbolizare diminuate. (11)
Prezența alexitimiei se corelează pozitiv cu prezența bolilor cronice, tulburărilor psihiatrice juvenile și cu depresia.

Termenul de alexisomie se referă la dificultatea de exprimare a suferințelor corporale la bolnavii somatici cu acest tip psihocomportamental. (1, 2)

Predispoziția spre anumite afecțiuni

Cenzurarea expresiei emoționale nu rămâne fără consecințe, ci se transformă adesea într-o boală sau suferință, aceștia fiind mai predispuși la apariția cancerului sau bolilor autoimune (artrita reumatoidă, lupus, fibromialgie, scleroza multiplă, scleroza laterală amniotrofica). (1, 2)

Principalele cauze care asociază tipul C cu cancerul privesc scăderea imunități:

scăderea funcției celulelor NK (natural killer) și a numărului de limfocite T helper, celule care aveau rol în împiedicare dezvoltării celulelor canceroase;
scăderea secreției de catecolamine (adrenalina, noradrenalina), ce aveau rol de susținere a organismului în situații de stres;
creșterea funcției hipotalamusului și a glandei corticosuprarenale, cu creșterea secreției de hormoni care accentuează inhibiția celulelor NK. (1, 2, 6)

În afară de aceste corelate biologice apariția bolii mai este favorizată și de represia sentimentelor care conduce la frustrare, disperare și adoptarea unor comportamente nocive, precum consumul de alcool sau fumatul. (1, 2)

Tipul psihocomportamental D

Caracteristici psihocomportamentale

Acest tip de personalitate se caracterizează prin stres, adică aceste persoane experimentează cel mai adesea emoții negative, nu doar în situații stresante, ci și în multe alte împrejurări (depresie, iritare, anxietate, mânie, ostilitate). Aceste emoții nu sunt exprimate în special din cauza fricii de dezaprobare și respingere pe care o resimt (inhibiție socială). Aceste persoane au probleme în legătură cu încrederea de sine. (1, 2, 4)

Predispoziția spre anumite afecțiuni

Cele două trăsături definitorii ale acestui tip de psihocomportamental (afectivitatea negativa și inhibiția socială) sunt asociate cu o activitate crescută a hipotalamusului, hipofizei și glandei corticosuprarenale în condiții de stres care vor produce hormoni, precum cortizolul, responsabili pentru riscul de apariție sau agravare a bolilor cronice, în special cardiovasculare (insuficientă cardiac cronică, boala coronariană ischemică). (1, 2, 4, 5)

Data actualizare: 06-10-2015 | creare: 06-10-2015 | Vizite: 16731

Bibliografie

1. Psihologie medicală. Baze teoretice și aplicații practice pentru medici și psihologi, autori O.Popa-Velea, L.Diaconescu, I.Necula Cioco, ed. Universitară Carol Davila
2. Științele comportamentului uman. Aplicații în medicină, autor O.Popa-Velea, ed. Trei
3. Type A behavior, anger expression, and plasma lipid levels: a preliminary study, https://journals.lww.com/coronary-artery/Abstract/1992/12000/Type_A_behavior,_anger_expression,_and_plasma.9.aspx
4. Tipul D de personalitate, frecvent asociat cu boala coronariană https://www.cpr.cuhk.edu.hk/en/press_detail.php?id=152
5. A General Propensity to Psychological Distress Affects Cardiovascular Outcomes. Evidence From Research on the Type D (Distressed) Personality Profile, https://circoutcomes.ahajournals.org/content/3/5/546.full
6. Farmacologie, autor I.Fulga, Editura Medicală
7. The effects of hormones, type A behavior pattern, and provocation on aggression in men, Motivation and Emotion vol.17, no.2, pag.125-138, autori M.Berman, B.Gladue, S.Taylor, https://link.springer.com/article/10.1007/BF00995189
8. Type A Behavior : Its Diagnosis and Treatment, autor M.Friedman, editura Plenum Press, New York
9. Introducere în psihologie, autori E.Smith, S.Nolen-Hoeksema, B.Friedricksen, G.Loftus, Editura Tehnică, București, 2005
10. Affect and fantasy in patient with psychosomatic disorders, autori J.C. Nemiah, P.E. Sifneous

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Minciuna și mecanismele ei

Deși minciuna este considerată un comportament reprobabil, se pare că e în firea umană să mințim. Ce ne moti...

Sarcasm

Dacă te pricepi la arta sarcasmului poți sta liniștit. Studiile spun că persoanele sarcastice sunt mai intelige...

Senzația de déjà vu

Dacă vi s-a întâmplat cel puțin o dată să aveți senzația că retrăiți în prezent o situație în care a�...

Efectele bullying-ului asupra victimelor
Află 5 feluri prin care propriul creier te păcălește
Sinestezia
Metode simple pentru îmbunătățirea atenției

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

A fost descoperită modalitatea prin care poți deveni extrovertit

Forumul Psihoterapia cuplului:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

mai multe discuții din Psihoterapia cuplului