Nivelul educațional poate influența riscul de declin cognitiv la vârste înaintate

Efectele factorilor de risc cardiovasculari asupra cogniției la vârste înaintate sunt mai puternice la persoanele cu studii mai scăzute, comparativ cu cei cu studii superioare, constată un studiu efectuat de cercetătorii finlandezi, la care au participat peste 4.000 de gemeni.
Odată cu îmbătrânirea populației și creșterea speranței de viață, numărul persoanelor care suferă de demență a crescut semnificativ. Pentru o prevenire mai eficientă a demenței, este important ca toți oamenii să înțeleagă factorii de risc și de protecție care afectează cogniția la vârste înaintate. Studiul actual, condus de cercetătorii de la Universitatea din Helsinki, și-a propus să examineze dacă mediul educațional afectează asocierea dintre factorii de risc cardiovasculari la mijlocul vârstei și o mai slabă cogniție la sfârșitul vieții (memorie, precum și alte abilități de procesare a informațiilor).

„Studiul a arătat faptul că factorii de risc cardiovasculari, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, indicele de masă corporală ridicat și inactivitatea fizică, au fost asociați cu o cogniție mai slabă la sfârșitul vieții. Asocierea a fost mai puternică la cei cu puține studii, comparativ cu cei cu studii superioare.”, declară autorul principal al studiului, Paula Iso-Markku, cercetător postdoctoral la Universitatea din Helsinki.

Design-ul studiului dublu a permis examinarea efectelor genetice și a mediului partajat în aceste asociații. Mediul comun cumulează toți factorii de mediu care îi fac pe copiii din aceeași familie similari, cum ar fi mediul socio-economic și mediul de viață, ca de exemplu obiceiurile alimentare și de exerciții fizice. La gemenii cu studii similare, factorii de risc cardiovascular nu au fost asociați cu o mai slabă funcție cognitivă.

Rezultatele sugerează că asocierea dintre educație și funcția cognitivă este independentă de genetică și de mediul comun. „Rezultatele studiului nu implică faptul că stilul de viață sănătos nu este important în prevenirea demenței, ci mai degrabă subliniază semnificația efectelor familiale în susținerea unui stil de viață sănătos și evidențiază importanța educației în prevenirea demenței”, clarifică Paula Iso-Markku.

sursa: News Medical
foto: www.helsinki.fi