O modalitate nouă de testare a medicamentelor explică de ce eșuează medicamentele pentru Alzheimer

Analizând mecanismele bolii Alzheimer în neuronii umani, cercetătorii de la Universitatea din California au identificat o nouă metodă de screening a medicamentelor folosite împotriva bolii, care explică de ce tratamentele actuale nu dau rezultatele dorite. Cercetătorii au propus noi ținte pentru dezvoltarea medicamentelor împotriva bolii.
Dezvoltarea medicamentelor pentru boala Alzheimer a fost condusă de mult de ipoteza că plăcile de amiloid, formate prin acumularea proteinelor beta-amiloid în creier, sunt cele care distrug neuronii și cauzează boala Alzheimer. În consecință, multe eforturi de cercetare s-au concentrat pe proiectarea unor medicamente care elimina aceste plăci. O astfel de abordare nu a condus însă la o vindecare sau la îmbunătățirea demenței la pacienți. Mai mult decât atât, în unele cazuri tratamentul a înrăutățit boala.

Pentru a înțelege de ce, cercetătorii au dezvoltat o metodă de screening a medicamentelor care analizează ce mecanisme de boală sau endotipuri se modifică în neuronii pacienților ca urmare a tratamentului. Endotipul cel mai studiat a fost formarea plăcii de amiloid, însă și alte endotipuri au fost, de asemenea, în atenția oamenilor de știință. Acestea includ de-diferențierea neuronilor la o stare anterioară a celulei „non-neuronale”, suprimarea genelor neuronale și pierderea conexiunilor sinaptice.

În studiu, cercetătorii au analizat două medicamente experimentale pentru Alzheimer, care au fost concepute pentru a reduce sau a preveni creșterea plăcilor de amiloid. Primul medicament candidat, numit Semagacestat, a eșuat în studiile clinice în stadiu avansat. Celălalt a fost un medicament dezvoltat de co-autorul studiului, Steven Wagner, care este profesor de neuroștiințe la Universitatea din California.

Cercetătorii au descoperit că medicamentele fixează doar unele endotipuri, cum ar fi formarea plăcilor de amiloid. Medicamentele, de asemenea, fixează parțial endotipul de de-diferențiere, forțând celulele „non-neurone” să se transforme înapoi în neuroni. Cu toate acestea, transformarea nu este completă, deoarece neuronii încă nu au conexiuni sinaptice și, prin urmare, nu pot comunica între ei.

sursa: Science Daily

Data actualizare: 01-02-2022 | creare: 01-02-2022 | Vizite: 396

Bibliografie

New drug screening method answers why Alzheimer’s drugs fail, suggests new targets, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/01/220127104219.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Undele cerebrale responsabile de indecizie

Oamenii de știință din cadrul Universității din Zurich (Elveția) au identificat legătura dintre starea indec...

Cititul îmbunătățește funcția vizuală a creierului

Într-un studiu funcțional de imagistică a creierului, o echipă de cercetare a comparat adulții educați și an...

O nouă terapie pentru managementul crizelor convulsive?

Epilepsia este la ora actuală una dintre cele mai comune afecțiuni neurologice, iar 1 din 3 pacienți ce prezint�...

Medicamentele antipsihotice pot să nu fie recomandate în tratarea psihozei în stadii incipiente
Flavonoidele, găsite în fructele de pădure sau vin, pot reduce riscul de deces al persoanelor cu boala Alzheimer
Somnul de calitate, definit în funcție de particularitățile genetice, poate preveni bolile neurodegenerative
Antrenamentul cognitiv și motor ajută în lupta împotriva demenței

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Alzheimer

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

A fost confirmată legătura dintre carența de vitamina D și riscul de demență

Un studiu publicat în luna august 2014 în ediția online a jurnalului științific Neurology, editat de la Academ...

O nouă tehnică ar putea ajuta la diagnosticarea bolii Alzheimer

Deși boala Alzheimer a fost înregistrată pentru prima dată cu mai bine de 100 de ani în urmă, nu ex...

Sedativele uzuale pentru anxietate și insomnie ar putea crește riscul de Alzheimer

Potrivit unui studiu recent publicat în British Medical Journal, persoanele care iau pastile pentru anxietate sau ...

Anxietatea, gelozia și indispoziția la femei au fost asociate cu creșterea riscului de Alzheimer

Sforăitul și apneea de somn, asociate cu un declin cognitiv prematur

Ar putea un simplu test de salivă să depisteze boala Alzheimer?

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum