Oboseala oncologică și depresia afectează semnificativ activitățile recreaționale ale supraviețuitorilor de cancer

Un nou studiu prezentat la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR) 2025 a evidențiat un impact semnificativ al oboselii oncologice și depresiei asupra calității vieții supraviețuitorilor de cancer, în special asupra implicării lor în activități recreative. Studiul, condus de Dr. Simo Du de la NYC Health + Hospitals/Jacobi și Albert Einstein College of Medicine, a arătat că aceste simptome reduc aproape la jumătate implicarea în activități fizice moderate sau intense, cu diferențe notabile între sexe.
Oboseala oncologică este una dintre cele mai frecvente și debilitante complicații raportate de pacienții oncologici, afectând peste 80% dintre cei tratați cu chimioterapie sau radioterapie. Spre deosebire de oboseala obișnuită, aceasta nu se ameliorează prin repaus și poate persista luni sau chiar ani după tratament. În paralel, depresia afectează aproximativ 25% dintre pacienții oncologici și are un impact profund asupra sănătății mentale și a funcționării zilnice.

Acest studiu și-a propus să analizeze impactul acestor simptome asupra activităților recreative și să exploreze eventualele diferențe între sexe privind prevalența și efectele acestor stări.

Despre studiu

Analiza s-a bazat pe datele colectate în cadrul National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) din ciclurile 2015–2016 și 2017–2020. Studiul a inclus 1.555 de supraviețuitori de cancer, reprezentativi pentru aproximativ 25 de milioane de persoane din SUA, după ajustări pentru vârstă, rasă, statut socioeconomic și comorbidități.

Obiectivul principal a fost evaluarea impactului oboselii și depresiei asupra capacității de a desfășura activități recreative și de muncă, utilizate ca indicatori indirecti ai calității vieții.

Rezultate

• Femeile supraviețuitoare de cancer au avut o probabilitate cu 69% mai mare de a experimenta oboseală oncologică și cu 58% mai mare de a prezenta depresie, comparativ cu bărbații.
• Femeile au înregistrat scoruri mai mari pe majoritatea metricilor depresiei. În schimb, bărbații au raportat mai frecvent gânduri suicidare („ar fi mai bine să nu fi existat”), sugerând un risc potențial mai mare de suicid în rândul lor.
• Persoanele care au raportat oboseală oncologică au fost cu 86% mai predispuse să reducă activitățile recreative moderate (mers alert, grădinărit ușor, golf etc.).
• Persoanele care au raportat depresie au fost cu 65% mai predispuse să reducă atât activitățile moderate, cât și cele viguroase (jogging, drumeții montane, activități fizice intense).
• Activitățile legate de muncă nu au fost semnificativ influențate nici de oboseală, nici de depresie.

Interpretare și factori contribuitori

Diferențele observate între femei și bărbați sunt probabil multifactoriale. Printre explicațiile posibile menționate de autori se numără:

• Farmacocinetica diferită – femeile elimină mai lent medicamentele, ceea ce poate duce la acumulare și efecte adverse mai intense.
• Răspuns imun mai puternic, ceea ce poate accentua inflamația și efectele secundare.
• Compoziția corporală distinctă, care influențează distribuția medicamentelor și efectele radioterapiei.
• Rolurile sociale, femeile având frecvent responsabilități suplimentare de îngrijire, ceea ce poate agrava epuizarea fizică și emoțională.

Implicarea clinică și perspective

Rezultatele indică necesitatea unor intervenții personalizate pentru gestionarea eficientă a oboselii și depresiei la supraviețuitorii de cancer. Autorii propun:

• Programe de exerciții fizice adaptate capacității pacientului.
• Tehnici de terapie comportamentală și intervenții minte-corp.
• Grupuri de suport și consiliere psihologică targetată pe sex și nivel de activitate.

Mai mult, echipa de cercetare intenționează să:

• Evalueze eficiența acestor intervenții asupra simptomelor de oboseală oncologică.
• Analizeze rolul markerilor inflamatori în apariția acestor simptome și eventualele diferențe în funcție de sex.
• Extindă analiza în serii longitudinale pentru a urmări evoluția simptomelor în timp.

Limitări ale studiului

• Datele s-au bazat pe auto-raportare, ceea ce poate introduce un anumit grad de subiectivitate.
• Posibilitatea ca femeile să supraestimeze simptomele de oboseală și bărbații să subraporteze simptomele depresive nu poate fi exclusă.
• Totuși, NHANES utilizează protocoale standardizate care reduc semnificativ aceste erori de raportare.

Concluzii

Oboseala oncologică și depresia afectează în mod semnificativ capacitatea supraviețuitorilor de cancer de a desfășura activități recreative, contribuind la o scădere a calității vieții. Femeile sunt mai afectate decât bărbații, însă riscul suicidar crescut observat la bărbați atrage atenția asupra necesității unei abordări diferențiate în monitorizarea și intervenția psihosocială. Integrarea acestor constatări în practica oncologică poate conduce la strategii de reabilitare mai eficiente și centrate pe pacient.