Ochi înroșiți

Ochi înroșiți

©

Autor:

Ochi înroșiți

Ochii înroÈ™iÈ›i pot apărea în mai multe situaÈ›ii, precum:

  • Conjunctivită (ochi roÈ™ii): O infecÈ›ie sau inflamaÈ›ie a membranei transparente care acoperă partea albă a ochiului.
  • Oboseală oculară: Dacă vă obosiÈ›i ochii din cauza utilizării prelungite a dispozitivelor electronice sau a cititului îndelungat, aceasta poate provoca înroÈ™irea ochilor.
  • Alergii: ReacÈ›iile alergice pot provoca înroÈ™irea ochilor, în special în cazul alergiilor la polen, praf sau animale de companie.
  • Usciăciune oculară: Lipsa de umiditate în ochi poate duce la senzaÈ›ia de uscăciune È™i înroÈ™ire.
  • IritaÈ›ii chimice: ExperienÈ›a contactului cu substanÈ›e iritante, cum ar fi fumul de tutun sau substanÈ›e chimice, poate determina înroÈ™irea ochilor.
  • Expunere la vânt, soare sau praf: Factorii de mediu pot cauza iritarea ochilor È™i înroÈ™irea acestora.
  • Glaucom: Aceasta este o afecÈ›iune oculară gravă, care poate duce la înroÈ™irea ochilor È™i trebuie evaluată de un medic oftalmolog.


Dacă ochii înroÈ™iÈ›i persistă sau sunt însoÈ›iÈ›i de alte simptome precum secreÈ›ie anormală, durere sau modificări ale vederii, este important să consultaÈ›i un medic oftalmolog pentru evaluare È™i tratament adecvat. (1)

Când trebuie să mă prezint la medic?

Atunci când aveÈ›i înroÈ™ire persistentă a ochilor sau alte probleme cronice de vedere la care se asociază simptome recente de tipul senzaÈ›ie de uscăciune sau nisip în ochi, înroÈ™irea ochilor, scăderea vederii, este recomandat să vă adresaÈ›i unui medic oftalmolog pentru evaluare.

Cum se manifestă înroÈ™irea ochilor?

Ochii înroÈ™iÈ›i se manifestă prin schimbarea culorii albului ochiului (sclera) din alb într-o nuanță de roÈ™u sau roz. Aceasta poate fi vizibilă È™i în jurul irisului (partea colorată a ochiului) È™i poate afecta unul sau ambii ochi. În funcÈ›ie de cauză È™i severitate, înroÈ™irea ochilor poate fi însoÈ›ită de alte simptome, cum ar fi:

  • SenzaÈ›ie de arsură sau disconfort: MulÈ›i oameni experimentează senzaÈ›ia de arsură sau disconfort în ochi atunci când aceÈ™tia devin roÈ™ii.
  • Lacrimare excesivă sau uscăciune oculară: Unele cauze ale înroÈ™irii pot determina ochii să lacrimeze excesiv, în timp ce altele pot cauza uscăciune oculară.
  • Mâncărime: ÎnroÈ™irea ochilor poate fi însoÈ›ită de senzaÈ›ia de mâncărime a ochilor, mai ales în caz de alergii sau conjunctivită.
  • SecreÈ›ii oculare: InfecÈ›iile oculare pot duce la apariÈ›ia de secreÈ›ii, cum ar fi puroi sau mucus.
  • Sensibilitate la lumină: Unele persoane cu ochi roÈ™ii pot fi mai sensibile la lumină decât în mod obiÈ™nuit.
  • Durere sau senzaÈ›ie de corp străin: În cazurile severe sau în cazul unor afecÈ›iuni oculare, poate apărea durere sau senzaÈ›ia de a avea ceva în ochi.


Este important să observaÈ›i È™i să comunicaÈ›i toate simptomele asociate cu înroÈ™irea ochilor atunci când consultaÈ›i un medic pentru a determina cauza È™i a primi tratamentul adecvat. (2)

Ce teste va face medicul?

Când consultaÈ›i un medic oftalmolog pentru ochi înroÈ™iÈ›i sau alte probleme oculare, medicul poate decide să efectueze mai multe teste È™i examinări pentru a determina cauza È™i severitatea problemei. Aceste teste pot include:

  • Examinare oculară: Medicul va examina cu atenÈ›ie ochii folosind un instrument special numit oftalmoscop. Acesta îi permite să evalueze structurile oculare interne, inclusiv retina, nervul optic È™i vasele de sânge.
  • Măsurarea tensiunii intraoculare: Medicul poate măsura tensiunea intraoculară pentru a verifica dacă există semne de glaucom, o afecÈ›iune oculară care poate duce la pierderea vederii.
  • Examinarea conjunctivei: Medicul va verifica conjunctiva (membrana transparentă care acoperă albul ochiului) pentru a depista semne de inflamaÈ›ie sau infecÈ›ie.
  • Teste de viziune: Pot fi efectuate teste de viziune, cum ar fi citirea tabelului Snellen, pentru a evalua acuitatea vizuală È™i pentru a detecta eventuale probleme de vedere.
  • Examinarea pleoapelor È™i genei: Medicul poate examina pleoapele È™i genele pentru a căuta semne de infecÈ›ie sau iritaÈ›ie.
  • Cultură de secreÈ›ii oculare: Dacă există secreÈ›ii anormale din ochi, medicul poate lua mostre pentru a determina cauza exactă, mai ales în cazurile de conjunctivită.
  • Teste de alergie: Dacă se suspectează o alergie, pot fi efectuate teste pentru a identifica alergenii responsabili.
  • Tomografie cu coerentă optică (OCT): Acest test de imagine poate fi folosit pentru a investiga în detaliu structurile oculare interne, cum ar fi retina È™i nervul optic.
  • Radiografie sau imagistică CT/MRI: În unele cazuri, medicul poate solicita imagini detaliate ale ochilor È™i a structurilor adiacente pentru an exclude alte probleme.


Cea mai potrivită combinaÈ›ie de teste depinde de simptomele dumneavoastră È™i de evaluarea medicului oftalmolog. După ce se stabileÈ™te cauza ochilor înroÈ™iÈ›i, medicul vă va recomanda tratamentul adecvat sau vă va îndruma către un specialist dacă este necesar. Este important să menÈ›ionaÈ›i toate simptomele È™i preocupările dumneavoastră medicului pentru a obÈ›ine cea mai bună îngrijire posibilă. (3)

Ce pot face acasă?

Există câteva măsuri pe care le puteÈ›i lua acasă pentru a vă ajuta cu ochii înroÈ™iÈ›i sau pentru a preveni agravarea simptomelor, în funcÈ›ie de cauză:

  • Igiena ochilor: AsiguraÈ›i-vă că vă spălaÈ›i ochii cu atenÈ›ie cu apă curată È™i că vă curățaÈ›i regulat față pentru a evita acumularea de particule sau secreÈ›ii care pot irita ochii.
  • Picături de ochi: Dacă înroÈ™irea ochilor este cauzată de uscăciune oculară, puteÈ›i utiliza picături oftalmice lubrifiante (fără conÈ›inut de conservanÈ›i) pentru a menÈ›ine ochii bine hidrataÈ›i. ConsultaÈ›i un farmacist sau medicul pentru recomandări specifice.
  • Comprese reci: Compresele reci pot ajuta la reducerea inflamaÈ›iei È™i a senzaÈ›iei de arsură. PlasaÈ›i o compresă rece pe ochii închiÈ™i timp de câteva minute, de mai multe ori pe zi.
  • EvitaÈ›i iritanÈ›ii: Dacă aveÈ›i alergii, încercaÈ›i să evitaÈ›i alergenii cunoscuÈ›i care vă pot afecta ochii. De asemenea, evitaÈ›i expunerea la fumul de tutun sau alte substanÈ›e iritante.
  • Odihnă pentru ochi: Dacă lucraÈ›i mult la calculator sau citiÈ›i îndelungat, faceÈ›i pauze regulate pentru a vă odihni ochii. Regula „20-20-20” poate fi de ajutor: la fiecare 20 de minute, priviÈ›i ceva aflat la cel puÈ›in 6 m (20 picioare) distanță cel puÈ›in 20 de secunde.
  • MenÈ›inerea umidității: Dacă aveÈ›i aer uscat în locuință sau la locul de muncă, utilizaÈ›i un umidificator pentru a menÈ›ine nivelul de umiditate adecvat în cameră.
  • EvitaÈ›i să vă frecaÈ›i ochii: Frecarea ochilor poate agrava înroÈ™irea È™i poate duce la infecÈ›ii sau leziuni.
  • Ochelari de soare: Dacă sunteÈ›i în aer liber în timpul zilei, purtaÈ›i ochelari de soare cu protecÈ›ie UV pentru a vă proteja ochii de efectele nocive ale razelor solare.
  • ÎndepărtaÈ›i lentilele de contact: Dacă purtaÈ›i lentile de contact È™i aveÈ›i ochi înroÈ™iÈ›i, îndepărtaÈ›i-le È™i purtaÈ›i ochelari până când înroÈ™irea dispare sau până când medicul vă sfătuieÈ™te să continuaÈ›i utilizarea lor.


Auto-administrarea medicamentelor sau ignorarea problemelor oculare pot duce la complicaÈ›ii, aÈ™a că este întotdeauna mai bine să obÈ›ineÈ›i sfaturi de la un profesionist medical.

Ce tratament va recomanda medicul?

Tratamentul ochilor înroÈ™iÈ›i va depinde de cauza specifică a problemei identificată de medicul oftalmolog. Iată câteva opÈ›iuni de tratament care pot fi recomandate:

  • Picături oftalmice: Dacă înroÈ™irea ochilor este cauzată de uscăciune oculară, alergii sau inflamaÈ›ii, medicul poate prescrie picături oftalmice specifice pentru a ajuta la calmarea È™i tratarea simptomelor.
  • Antibiotice: Dacă cauza înroÈ™irii este o infecÈ›ie oculară, cum ar fi conjunctivita bacteriană, medicul poate prescrie antibiotice sub formă de picături sau unguente pentru ochi.
  • Antiinflamatoare: Pentru inflamaÈ›iile oculare, cum ar fi cele cauzate de iritaÈ›ii sau alergii, medicul poate recomanda picături sau medicamente antiinflamatoare.
  • Tratament specific: Dacă se identifică o cauză subiacentă, precum glaucomul sau o altă afecÈ›iune oculară, medicul va prescrie un tratament specific pentru acea problemă.
  • Evitarea factorilor de declanÈ™are: Dacă ochii înroÈ™iÈ›i sunt cauzaÈ›i de factori de mediu sau comportamentali, medicul vă poate sfătui să evitaÈ›i aceÈ™ti factori, cum ar fi fumul de tutun sau expunerea prelungită la ecrane.
  • Tratament chirurgical: În cazuri rare, poate fi necesară o intervenÈ›ie chirurgicală pentru a corecta problemele oculare subiacente.


Este important să urmaÈ›i recomandările medicului È™i să respectaÈ›i orice plan de tratament prescris. Dacă simptomele persistă sau se înrăutățesc, sau dacă apar efecte secundare neaÈ™teptate din cauza tratamentului, contactaÈ›i imediat medicul pentru a discuta despre situaÈ›ie È™i pentru a ajusta tratamentul în consecință. Nu uitaÈ›i să efectuaÈ›i controalele de rutină la medicul oftalmolog pentru menÈ›inerea sănătății ochilor.

Lentilele de contact pot fi o cauză?

Da, lentilele de contact pot fi o cauză ochilor înroÈ™iÈ›i, mai ales dacă nu sunt utilizate sau întreÈ›inute corespunzător. Deoarece lentilele de contact pot contribui la uscăciunea oculară, absorbind umiditatea din ochi. Acest lucru poate duce la senzaÈ›ii de disconfort È™i înroÈ™ire. De asemenea, lentilele care nu se potrivesc corect sau care sunt purtate prea mult timp, pot irita suprafaÈ›a ochilor È™i pot cauza înroÈ™ire. Unele persoane pot dezvolta alergii la lentilele de contact sau la soluÈ›iile pentru întreÈ›inerea acestora, ceea ce poate determina înroÈ™irea ochilor. Neglijarea igienei lentilelor de contact sau purtarea acestora în condiÈ›ii necorespunzătoare poate creÈ™te riscul de infecÈ›ii oculare, cum ar fi keratita, care poate provoca înroÈ™irea ochilor. Purtarea lentilelor de contact pentru o perioadă mai lungă decât cea recomandată de producător sau medic poate duce la disconfort È™i înroÈ™ire.

Pentru a preveni ochii înroÈ™iÈ›i din cauza lentilelor de contact, este important să respectaÈ›i următoarele recomandări:

  • UrmaÈ›i cu stricteÈ›e instrucÈ›iunile de îngrijire È™i de înlocuire a lentilelor de contact date de medicul dumneavoastră È™i de producător.
  • IgienizaÈ›i întotdeauna mâinile înainte de a manipula lentilele de contact.
  • FolosiÈ›i soluÈ›iile de curățare È™i de depozitare recomandate de medicul dumneavoastră.
  • EvitaÈ›i purtarea lentilelor de contact în condiÈ›ii de vânt sau praf.
  • Nu dormiÈ›i cu lentilele de contact în ochi, cu excepÈ›ia cazului în care medicul vă recomandă altfel.
  • ConsultaÈ›i medicul oftalmolog dacă aveÈ›i senzaÈ›ii de disconfort, înroÈ™ire sau iritaÈ›ii oculare în timpul purtării lentilelor. (5)


Care sunt complicaÈ›iile ochilor înroÈ™iÈ›i?

Ochii înroÈ™iÈ›i în sine reprezintă adesea un simptom al unei probleme subiacente È™i nu o complicaÈ›ie în sine. Cu toate acestea, complicaÈ›iile pot apărea dacă cauza înroÈ™irii ochilor nu este tratată corespunzător sau dacă simptomele sunt ignorate. Iată câteva complicaÈ›ii posibile asociate cu ochii înroÈ™iÈ›i:

  • Conjunctivita netratată la timp, poate duce la complicaÈ›ii, cum ar fi răspândirea infecÈ›iei în alte părÈ›i ale ochiului sau la celălalt ochi.
  • Dacă înroÈ™irea este legată de uscăciunea oculară cronică, aceasta poate duce la disconfort persistent, senzaÈ›ie de uscăciune È™i, în unele cazuri, deteriorarea suprafeÈ›ei ochiului.
  • În funcÈ›ie de cauza înroÈ™irii, aceasta poate afecta temporar sau permanent vederea. De exemplu, glaucomul, o afecÈ›iune oculară care poate provoca înroÈ™irea ochilor, poate duce la deteriorarea vederii dacă nu este tratat corespunzător.
  • ComplicaÈ›ii legate de lentilele de contact: Dacă nu sunt purtate sau întreÈ›inute corect, lentilele de contact pot duce la complicaÈ›ii, cum ar fi infecÈ›ii oculare sau iritaÈ›ii severe.
  • ComplicaÈ›ii legate de alergii: Dacă înroÈ™irea ochilor este cauzată de alergii È™i nu este tratată, aceasta poate duce la simptome mai severe, cum ar fi mâncărime intensă, umflarea pleoapelor sau alergii cronice.
  • Probleme de sănătate subiacente nediagnosticate: Uneori, înroÈ™irea ochilor poate fi un simptom al unei afecÈ›iuni medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială sau diabetul. Neglijarea acestor condiÈ›ii poate duce la complicaÈ›ii grave de sănătate.

Data actualizare: 26-10-2023 | creare: 26-10-2023 | Vizite: 942
Bibliografie
1. Frings A, Geerling G, Schargus M. Red Eye: A Guide for Non-specialists. Dtsch Arztebl Int. 2017 Apr 28;114(17):302-312. doi: 10.3238/arztebl.2017.0302. Erratum in: Dtsch Arztebl Int. 2017 Sep 22;114(38):641. Erratum in: Dtsch Arztebl Int. 2017 Jul;114(24):418. PMID: 28530180; PMCID: PMC5443986.
2. Noble J, Lloyd JC. The red eye. CMAJ. 2011 Jan 11;183(1):81. doi: 10.1503/cmaj.090379. Epub 2010 Oct 4. PMID: 20921253; PMCID: PMC3017259.
3. Bonini S. The red eye. Eur J Ophthalmol. 2021 Nov;31(6):2843-2849. doi: 10.1177/11206721211024827. Epub 2021 Jun 12. PMID: 34120500.
4. Cronau H, Kankanala RR, Mauger T. Diagnosis and management of red eye in primary care. Am Fam Physician. 2010 Jan 15;81(2):137-44. PMID: 20082509.
5. Millis E. Contact lenses and the red eye. Cont Lens Anterior Eye. 1997;20 Suppl 1:S5-10. doi: 10.1016/s1367-0484(97)80023-9. PMID: 16303367.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum