OMS îndeamnă la acţiuni mai rapide şi mai ferme împotriva grăsimilor trans

Aproape jumătate din populaţia globală este de acum protejată de acţiunile nefaste ale acizilor graşi trans prin intermediul unor reglementări stricte, însă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) le-a îndemnat pe ţările rămase în urmă din acest punct de vedere să îşi dubleze eforturile, informează AFP.

OMS nu şi-a atins deocamdată obiectivul de a eradica acizii graşi trans din alimente cel mai târziu în anul 2023, în contextul în care aceste grăsimi cauzează 500.000 de decese premature în fiecare an.

OMS a amânat obiectivul pentru 2025, dar, de acum, 53 de ţări ce acoperă 46% din populaţia globală implementează bune practici, comparativ cu 11 ţări şi 6% în 2018, când organizaţia pentru sănătate din cadrul ONU a lansat această campanie.

Se estimează că prin adoptarea de către toate ţările a unor politici de reglementare ar putea fi salvate aproximativ 183.000 de vieţi pe an.

"Acizii graşi trans nu au niciun efect benefic cunoscut pentru sănătate, dar prezintă riscuri enorme", a reamintit directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

"Suntem foarte bucuroşi că un număr atât de mare de ţări au introdus politici care interzic sau limitează acizii graşi trans în alimente", a adăugat el.

Directorul OMS le-a îndemnat pe celelalte ţări să urmeze acest exemplu şi a cerut continuarea dialogului cu reprezentanţii industriei alimentare.

Acizii graşi trans cresc concentraţia de colesterol LDL ("colesterol rău"), o lipoproteină ce provoacă blocarea arterelor şi infarcte miocardice şi care duce la decese cauzate de boli ale inimii.

Majoritatea acizilor graşi trans provin din uleiuri vegetale parţial hidrogenate artificiale şi produse la scară industrială, iar acestea sunt utilizate în numeroase produse de patiserie, uleiuri de prăjit, alimente prăjite şi grăsimi întărite, cum ar fi margarina şi ghee-ul vegetal, subliniază OMS pe site-ul său.

Aceste uleiuri sunt ieftine şi prelungesc durata de conservare a alimentelor transformate.

OMS recomandă fie să se limiteze la doar 2 grame de acizi graşi trans industriali la fiecare 100 de grame de grăsime în toate alimentele, fie interzicerea obligatorie la scară naţională a producţiei sau a utilizării de uleiuri parţial hidrogenate.

Luni, Tedros Adhanom Ghebreyesus a decernate primele certificate OMS care recompensează progresele obţinute în lupta împotriva acestui flagel.

Danemarca, Lituania, Polonia, Arabia Saudită şi Thailanda au fost premiate.

Pentru a fi eligibile, ţările trebuie să fi implementat cele mai bune practici, apoi să asigure durabilitatea lor graţie unor sisteme riguroase de monitorizare.

Statele premiate vor trebui să transmită la fiecare trei ani date actualizate pentru a spera să îşi conserve aceste distincţii.