Orientările dietetice asociate cu o viață mai lungă (recomandări nordice de nutriție)

Alimentația joacă un rol central atât în sănătatea umană, cât și în sustenabilitatea mediului. O nutriție deficitară crește riscul de boli netransmisibile și de mortalitate prematură, iar sistemul alimentar global actual contribuie cu aproape 40% din emisiile de gaze cu efect de seră și la epuizarea resurselor planetei. În acest context, Nordic Nutrition Recommendations 2023 (NNR23) au integrat pentru prima dată atât obiectivele de sănătate, cât și pe cele de mediu, punând accent pe reducerea consumului de carne și creșterea aportului de legume, fructe, cereale integrale, nuci și leguminoase.
Studiul publicat în The Journal of Nutrition a dezvoltat un scor alimentar bazat pe NNR23 și a evaluat asocierea dintre aderența la aceste recomandări și riscul de mortalitate generală, cardiovasculară și prin cancer într-o populație suedeză de mari dimensiuni.

Alte ghiduri cu perspectivă asupra sănătății planetare, precum EAT-Lancet reference diet, au demonstrat deja beneficii privind reducerea mortalității. Totuși, EAT-Lancet impune limite foarte stricte pentru produsele de origine animală, fiind mai dificil de aplicat în practică. În schimb, NNR23 adoptă o abordare mai pragmatică și adaptată cultural, considerând și particularitățile alimentare din țările nordice. De exemplu, în timp ce EAT-Lancet limitează consumul de cartofi, NNR23 recomandă consumul de cartofi fierți sau copți ca parte a unei diete sănătoase și sustenabile.

Rămânea însă neclar dacă respectarea acestor recomandări pragmatice se traduce printr-un risc mai mic de mortalitate în rândul populației generale.

Despre studiu

Analiza a inclus 76.122 de participanți din două mari cohorte suedeze:

• Swedish Mammography Cohort (SMC): 35.004 femei cu vârste între 48–83 ani.
• Cohort of Swedish Men (COSM): 41.118 bărbați cu vârste între 45–79 ani.

Datele de bază au fost colectate în 1997 printr-un chestionar de frecvență alimentară de 96 de itemi, urmate de reevaluări în 2009 și 2019. Participanții au fost urmăriți până în 2019, ceea ce a asigurat o medie de 18,8 ani de urmărire și peste 6 milioane de persoane-an de observație.

Scorul NNR23 a inclus 15 grupe alimentare (de exemplu: legume, fructe, cereale integrale, pește, nuci, carne roșie, carne procesată, zahăr adăugat), fiecare fiind punctată pe o scală continuă între 0 și 1, în funcție de gradul de conformitate cu recomandările. Scorul total varia între 0 și 15 puncte.

Rezultate

• Pe durata urmăririi au avut loc 30.142 de decese (17.121 bărbați și 13.021 femei).
• Niciun participant nu a obținut scorul maxim de 15 puncte. Media scorului a fost de 9,5 la femei și 8,9 la bărbați.
• Persoanele cu aderență ridicată la NNR23 (>10 puncte) au prezentat un risc cu 23% mai mic de mortalitate generală comparativ cu cei cu aderență scăzută (<8 puncte), raport de risc 0,77 (interval de încredere 95%: 0,74–0,80).
• În analiza pe baza consumului mediu pe termen lung (1997–2019), reducerea riscului a fost chiar mai mare, de 62%, raport de risc 0,38 (interval de încredere 95%: 0,37–0,40).
• Mortalitatea cardiovasculară a urmat același tipar: raport de risc 0,77 (interval de încredere 95%: 0,72–0,82).
• Mortalitatea prin cancer a fost, de asemenea, redusă, dar într-o măsură mai modestă: raport de risc 0,83 (interval de încredere 95%: 0,77–0,89).

Analize suplimentare

Rezultatele au fost similare pentru bărbați și femei, indiferent de statusul ponderal sau venitul anual. Beneficiile au fost mai evidente la persoanele fără diabet la momentul inițial. Analizele de sensibilitate, inclusiv excluderea deceselor din primul an de urmărire, au confirmat robustețea asocierilor.

Excluderea anumitor grupe alimentare din scor a arătat că nucile, semințele, leguminoasele și uleiurile nesaturate au avut o contribuție importantă la reducerea riscului de mortalitate, deși aceste alimente erau consumate rar în Suedia anilor ’90.

Interpretare

Acest studiu este primul care evaluează o dietă alimentară bazată pe recomandările NNR23 și impactul său asupra mortalității. Concluziile arată că o alimentație aliniată la aceste recomandări – caracterizată prin aport crescut de fibre, fructe, legume, cereale integrale, pește și nuci, și prin limitarea consumului de carne roșie, carne procesată și zahăr adăugat – are un efect protector semnificativ asupra sănătății.

Comparativ cu dieta EAT-Lancet, NNR23 este mai flexibilă și mai ușor de aplicat în viața cotidiană, ceea ce o face o strategie mai realistă pentru populațiile nordice și, posibil, pentru alte regiuni cu modele culturale similare.

Concluzii

Respectarea recomandărilor alimentare din NNR23 se asociază cu o reducere semnificativă a mortalității generale, cardiovasculare și oncologice. Aceste rezultate evidențiază importanța unor politici nutriționale integrate, care să promoveze atât sănătatea publică, cât și sustenabilitatea mediului.

Dintr-o perspectivă clinică și de sănătate publică, ghidurile NNR23 oferă o abordare echilibrată și aplicabilă, sugerând că schimbările alimentare moderate, dar susținute, pot avea un impact major asupra longevității și calității vieții.