Persoanele cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și artrită au un risc crescut de deces

Artrita este una dintre cele mai frecvente boli cronice și o cauză majoră de dizabilitate la nivel mondial. Se estimează că, până în 2040, numărul adulților diagnosticați cu artrită în Statele Unite va crește cu 49%, ajungând la 78,4 milioane de persoane, adică 25,9% din populația adultă. În plus, numărul persoanelor cu activități limitate din cauza artritei va crește cu 52%, ceea ce va amplifica povara bolii asupra sistemului de sănătate.
Pe de altă parte, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global, ocupând locul trei în clasamentul bolilor letale. Caracterizată prin limitarea progresivă a fluxului de aer, BPOC este asociată cu inflamația cronică a căilor respiratorii și a țesutului pulmonar, fiind agravată de expunerea la poluanți și fumul de tutun. Simptomele sale includ tuse cronică, spută, respirație îngreunată și wheezing, iar în stadiile avansate poate duce la insuficiență respiratorie și deces.

Studiile recente sugerează o interacțiune complexă între BPOC și artrită, care ar putea influența prognosticul pacienților prin mecanisme inflamatorii comune, factori genetici și stil de viață. Cu toate acestea, relația dintre aceste două boli și impactul lor asupra mortalității în populația americană nu este pe deplin înțeleasă. Prin urmare, studiul publicat în Chronic Obstructive Pulmonary Diseases: Journal of the COPD Foundation a analizat datele din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) pentru perioada 1999–2018, evaluând asocierea dintre BPOC și riscul de mortalitate la pacienții cu artrită.

Metodologie

Sursa datelor

Studiul a utilizat 10 cicluri ale NHANES (1999–2018), o bază de date extinsă care colectează informații despre sănătatea populației prin interviuri structurate, examinări medicale și teste de laborator. Un eșantion de 14.692 de participanți care au raportat diagnostic de artrită stabilit de medic a fost inițial selectat pentru studiu. După excluderea cazurilor cu date incomplete, cohorta finală a inclus 11.298 de participanți, dintre care 1.795 au raportat diagnostic de BPOC, iar 9.503 nu aveau BPOC.

Diagnosticul artritei și BPOC

Artrita a fost definită pe baza răspunsului afirmativ la întrebarea: „Ați fost vreodată diagnosticat cu artrită de către un medic?”

BPOC a fost diagnosticată dacă participantul a răspuns afirmativ la cel puțin una dintre următoarele întrebări:

• „Ați fost diagnosticat cu bronșită cronică?”
• „Ați fost diagnosticat cu emfizem pulmonar?”
• „Ați fost diagnosticat cu BPOC?”

Toate interviurile au fost realizate cu ajutorul unui sistem computerizat, care include verificări pentru reducerea erorilor de introducere a datelor.

Determinarea mortalității

Mortalitatea a fost determinată prin corelarea informațiilor pacienților cu National Death Index, utilizând clasificarea cauzelor de deces conform ICD-10. Au fost analizate mortalitatea generală și mortalitatea cardiovasculară (CVD), care include boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.

Covariabile incluse

Pentru ajustarea rezultatelor, au fost incluse variabile precum:

• Factori demografici: vârstă, sex, rasă/etnie, nivel educațional, venit, statut marital.
• Factori comportamentali: indicele de masă corporală (IMC), fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică.
• Comorbidități: hipertensiunea arterială și diabetul zaharat.

Rezultate

Caracteristicile pacienților cu artrită

Vârsta medie a participanților a fost de 59,2 ani, iar majoritatea erau femei (60%). Comparativ cu pacienții fără BPOC, cei cu artrită și BPOC:

• Erau mai în vârstă și predominant femei.
• Aveau un nivel mai scăzut al veniturilor.
• Erau mai predispuși să fie sedentari și să aibă un IMC mai mare.
• Fumau mai frecvent și consumau mai mult alcool.
• Prezentau o prevalență mai mare a hipertensiunii arteriale.

Asocierea dintre BPOC și mortalitate

Pe parcursul unei medii de urmărire de 8,8 ani, s-au înregistrat 3.061 de decese din toate cauzele, dintre care 1.024 au fost asociate cu boli cardiovasculare.

• În modelul neajustat, pacienții cu BPOC și artrită au avut un risc de mortalitate generală cu 67% mai mare decât cei fără BPOC (HR = 1.67; 95% CI: 1.47–1.89; p <0.001).
• După ajustarea pentru factori demografici, stil de viață și comorbidități, pacienții cu BPOC au avut un risc de mortalitate generală cu 41% mai mare (HR = 1.41; 95% CI: 1.25–1.60; p <0.001).
• Risc crescut de mortalitate cardiovasculară cu 29% (HR = 1.29; 95% CI: 1.08–1.53; p <0.001).

Analize suplimentare

• Curbele de supraviețuire Kaplan-Meier au arătat că pacienții cu BPOC au avut rate de mortalitate semnificativ mai mari decât cei fără BPOC (p <0.001).
• În analizele pe subgrupuri, fumatul a fost un factor de interacțiune semnificativ, pacienții fumători cu BPOC având un risc și mai mare de mortalitate.
• Analizele de sensibilitate au confirmat stabilitatea rezultatelor, iar excluderea pacienților decedați în primii doi ani de urmărire nu a modificat tendințele generale.

Discuție

Acest studiu arată că pacienții cu artrită și BPOC prezintă un risc semnificativ crescut de mortalitate generală și cardiovasculară, chiar și după ajustarea pentru factori demografici și de stil de viață. Mecanismele care explică această asociere includ:

• Inflamația cronică comună în ambele boli, care poate agrava răspunsul imun și crește riscul cardiovascular.
• Limitarea activității fizice și afectarea funcției musculare, ceea ce reduce calitatea vieții și agravează simptomele respiratorii.
• Interacțiunea cu fumatul, care agravează atât artrita, cât și BPOC.
• Vulnerabilitatea crescută la infecții respiratorii, ceea ce poate duce la complicații fatale.

Concluzii

Acest studiu evidențiază necesitatea unui management integrat al pacienților cu artrită și BPOC, cu accent pe:

• Screening activ pentru BPOC la pacienții cu artrită, mai ales în rândul fumătorilor.
• Programe de prevenție cardiovasculară pentru pacienții cu ambele boli.
• Strategii de reducere a inflamației sistemice, cum ar fi modificări ale stilului de viață și terapii antiinflamatorii.

Aceste măsuri ar putea îmbunătăți supraviețuirea și calitatea vieții pacienților afectați de aceste două afecțiuni cronice.