Picături oculare pe bază de silice amorfă: siguranță și tolerabilitate

Un studiu realizat la North Savo Hospital District și publicat în Acta Ophthalmologica la data de 02 februarie 2026 a analizat siguranța și tolerabilitatea administrării oculare repetate a unui nou produs experimental de tip picături oculare pe bază de silice amorfă, utilizat o dată pe zi timp de 15 zile la voluntari sănătoși. Cercetarea arată că această platformă are un profil de siguranță favorabil și susține dezvoltarea viitoare a sistemelor de eliberare oculară cu durată prelungită.

Rezumat

• Studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat, de tip first-in-human

• 12 voluntari sănătoși, fără afecțiuni oculare

• Administrare: 1 picătură/zi timp de 13 zile, un ochi tratat, celălalt martor netratat

• Nu au fost identificate diferențe semnificative între ochiul tratat și cel martor privind presiunea intraoculară, acuitatea vizuală sau integritatea suprafeței oculare

• Disconfortul ocular a fost ușor–moderat, tranzitoriu, fără evenimente adverse severe

• Rezultatele susțin buna tolerabilitate a matricei de silice la administrare topică oculară repetată

Context

Administrarea topică oculară a medicamentelor este limitată de clearance-ul rapid al substanțelor active de pe suprafața oculară, determinat de clipit, drenajul nazolacrimal, permeabilitatea redusă a corneei și volumul mic al sacului conjunctival. Aceste mecanisme impun, de regulă, administrări frecvente zilnice, ceea ce afectează aderența pacienților, mai ales în prezența conservanților iritanți.

Pentru a depăși aceste limitări, au fost explorate multiple strategii de creștere a biodisponibilității oculare, inclusiv nanoparticulele, gelurile in situ, promedicamentele și ciclodextrinele. În acest context, materialele compozite pe bază de silice amorfă (dioxid de siliciu, SiO₂) au atras interes datorită structurii poroase controlabile, biodegradării predictibile și compatibilității biologice demonstrate în studii preclinice.

Despre studiul actual

Design și cadrul etic

Studiul a fost conceput ca o investigație clinică monocentrică, randomizată, dublu-orb, controlată, de tip exploratoriu, realizată conform ISO 14155:2020, principiilor Good Clinical Practice și Declarației de la Helsinki. Protocolul a fost aprobat de comitetul de etică al North Savo Hospital District și de FIMEA (Agenția Finlandeză a Medicamentului).

Participanți

• 12 voluntari adulți sănătoși (9 bărbați, 3 femei)

• Vârsta medie: 28,3 ani (interval 18–46 ani)

• Criterii-cheie de includere:

  • Presiune intraoculară ≤21 mmHg

  • Diferență interoculară <4 mmHg

  • Ocular Surface Disease Index ≤20

  • Fără istoric de boală oculară sau utilizare recentă de picături oculare

Produsul investigat

Picăturile oculare experimentale au constat într-o matrice compozită silice–silice, formată din:

• Microparticule de silice (diametru mediu ~5 μm, conținut de silice 74%)

• Hidrogel de silice ca matrice de susținere

Produsul a fost obținut prin proces sol–gel pornind de la tetraetil ortosilicat, sterilizat prin iradiere gamma (30 kGy), cu un nivel de asigurare a sterilității de 10⁻⁶. Volumul unei picături a fost de aproximativ 30 μL, iar timpul estimat de biodegradare oculară al matricei a fost de ~9 ore, conform testelor in vitro accelerate.

Evaluări efectuate

Siguranța și tolerabilitatea au fost analizate prin:

• Examinări oftalmologice repetate

• Presiunea intraoculară (PIO)

• Acuitatea vizuală corectată optim (BCVA), folosind scala logMAR

• Ocular Protection Index (OPI) = timpul de rupere a filmului lacrimal / intervalul interclipit

• Evaluarea suprafeței oculare (colorație cu fluoresceină, roșeață conjunctivală)

• Chestionar standardizat pentru disconfort ocular (intensitate și durată)

• Evaluarea acceptabilității clinice printr-o scală de plăcere 0–10

Analiza statistică a utilizat teste neparametrice (Mann–Whitney, Wilcoxon), pragul de semnificație fiind p < 0,05.

Rezultate

Siguranță oculară

• Niciun eveniment advers sever raportat

• Două evenimente ușoare (miokimie, senzație de uscăciune oculară), considerate necorelate cu produsul

• Fără modificări patologice ale:

  • Camerei anterioare

  • Cristalinului

  • Vitrosului

  • Fundului de ochi

Disconfort ocular

• 68% dintre răspunsuri: disconfort ușor

• 32%: disconfort moderat

• 0%: disconfort sever

• 96% dintre episoade au durat <1 minut

• Nu s-a observat agravarea simptomelor în timp, sugerând absența cumulării iritative

Parametri obiectivi (ziua 15)

• Presiune intraoculară:

  • Ochi martor: 14,1 ± 2,02 mmHg

  • Ochi tratat: 13,6 ± 1,75 mmHg

  • Diferență nesemnificativă statistic

• Acuitate vizuală corectată optim (BCVA):

  • Ochi martor: 1,22 ± 0,16

  • Ochi tratat: 1,24 ± 0,15

  • Fără diferențe semnificative

• Ocular Protection Index:

  • Ochi martor: 1,66 ± 0,43

  • Ochi tratat: 1,63 ± 0,40

  • Valori ≥1, indicând protecție adecvată a suprafeței oculare

Acceptabilitate clinică

• Scor mediu de plăcere: 4,9 ± 1,83 (din 10)

• Interval scoruri: 2–8

• Interpretare: tolerabilitate moderată, fără respingere marcată a produsului

Concluzii

Administrarea topică oculară zilnică a unei matrici compozite pe bază de silice amorfă, timp de 15 zile, s-a dovedit sigură și bine tolerată la voluntari sănătoși. Absența modificărilor structurale oculare, stabilitatea parametrilor funcționali și disconfortul tranzitoriu ușor–moderat susțin utilizarea acestei platforme ca sistem de eliberare oculară cu durată prelungită.

Deși limitat de numărul mic de participanți și de durata relativ scurtă, studiul reprezintă prima demonstrație clinică umană a tolerabilității unei astfel de tehnologii și deschide calea pentru studii viitoare care să includă substanțe active destinate tratamentului afecțiunilor oculare cronice.