Postul alimentar afectează performanța cognitivă? Rezultatele unei meta-analize cu 3.484 de participanți

Postul intermitent este tot mai des practicat pentru beneficiile sale asupra sănătății metabolice, dar persistă o întrebare-cheie: afectează postul capacitatea cognitivă? Studiul de față oferă cea mai amplă analiză de până acum a efectelor acute ale postului asupra performanței cognitive la adulți sănătoși.
De-a lungul evoluției, creierul uman a învățat să se adapteze la perioadele de absență a hranei, trecând de la consumul de glucoză la utilizarea corpurilor cetonice. Această flexibilitate metabolică este asociată cu beneficii precum:

• activarea autofagiei – proces de curățare celulară;
• creșterea sensibilității la insulină – prevenirea diabetului zaharat de tip 2;
• reducerea inflamației și a riscului bolilor cronice.

Cu toate acestea, în contextul societății moderne în care performanța cognitivă este crucială, există îngrijorări că postul ar putea diminua atenția, memoria sau funcțiile executive.

Despre studiu

Metodologie

Studiul publicat în Psychological Bulletin a inclus o meta-analiză a 71 de studii independente, publicate între 1958 și 2025, cu un total de 3.484 de participanți sănătoși testați pe 222 de măsuri cognitive. Analiza a utilizat modele ierarhice bayesiene pentru o estimare robustă a diferențelor dintre stările de post și sațietate.

Rezultatul principal

Concluzia generală: nu s-a observat nicio diferență semnificativă între performanțele cognitive ale participanților aflați în post față de cei care consumaseră alimente. Scorul mediu a fost aproape zero (g = 0,02), indicând o echivalență funcțională între cele două stări.

Rezultate detaliate

Factori moderatori identificați

• Vârsta: Copiii și adolescenții au avut scoruri cognitive mai scăzute în post, spre deosebire de adulți, la care performanța a fost neschimbată.
• Durata postului: În posturile mai lungi (>12 ore), diferența dintre grupuri s-a redus – posibil datorită tranziției la metabolismul cetonic.
• Momentul testării: Performanțele în post au fost mai slabe în testele efectuate mai târziu în zi, sugerând o interacțiune cu ritmul circadian.
• Stimuli alimentari: Participanții în post au fost mai distrași în sarcinile care conțineau imagini cu alimente, dar au avut rezultate similare sau mai bune în sarcinile neutre.

Influența tipului de test cognitiv

Domeniile cognitive (atenție, memorie, flexibilitate cognitivă etc.) nu au fost afectate în mod diferențiat semnificativ. Totuși, sarcinile cu stimuli alimentari au generat scăderi ușoare ale performanței în rândul celor care postesc – indicând o vulnerabilitate legată mai degrabă de conținutul sarcinii decât de domeniul cognitiv în sine.

Impactul caracteristicilor participantului

• Indicele de masă corporală: Participanții cu IMC mai ridicat au avut rezultate mai bune în starea de post – posibil prin rezerve energetice mai mari.
• Experiența cu postul: Participanții neobișnuiți cu postul au raportat stări afective mai negative, ceea ce ar putea influența performanța cognitivă – un aspect rar evaluat.

Calitatea metodologică a studiilor

Deși aproape jumătate dintre studii aveau risc mediu sau ridicat de bias, analiza sensibilității a arătat că această variabilă nu a influențat semnificativ rezultatul agregat. De asemenea, nu au fost identificate dovezi consistente de publicare selectivă a rezultatelor pozitive sau negative.

Concluzii și implicații

Studiul contrazice ideea larg răspândită că postul afectează negativ funcțiile cognitive la adulți sănătoși. În realitate, performanțele cognitive rămân stabile în timpul postului, cu mici excepții dependente de vârstă, durata postului și conținutul sarcinilor.

Implicarea practică: adulții pot adopta protocoale de post intermitent fără teama unor scăderi cognitive semnificative, cu condiția adaptării personale și monitorizării contextului (de exemplu, muncă solicitantă târziu în zi).

La polul opus, copiii și adolescenții necesită mese regulate pentru a susține funcțiile cognitive și procesul de învățare, consolidând importanța micului dejun în contextul școlar.

Perspective viitoare

Studiul încurajează o abordare nuanțată a efectelor postului, sugerând următoarele direcții pentru cercetările viitoare:

• Studii longitudinale care să urmărească adaptarea cognitivă în cadrul protocoalelor de post repetate.
• Evaluarea individuală a efectelor, inclusiv prin măsurători fiziologice (glicemie, cetone) și psihologice (percepția foamei, așteptări).
• Explorarea mecanismelor neurocognitive prin care metabolismul cetonic poate susține sau chiar îmbunătăți funcțiile cerebrale.

Concluzie generală: postul nu este sinonim cu declin cognitiv. Dimpotrivă, poate fi un instrument valoros în menținerea sănătății generale, cu impact minim asupra performanței mentale, dacă este adaptat nevoilor și contextului individual.