Inversarea programării metabolice din viața intrauterină printr-o alimentație sănătoasă a copilului după naștere

Programarea metabolică a copilului și a viitorului adult are loc încă din burtica mamei. Altfel spus, dieta maternă pe durata sarcinii și a alăptării, în mod particular cea bogată în grăsimi, poate influența riscul copiilor de a dezvolta anumite boli precum diabetul tip 2, la un moment dat în viață.

Potrivit unui studiu științific în nutriție realizat de cercetătorii Universității din Illinois, optimizarea alimentației la un moment dat după inițierea diversificării, care include și reducerea aportului de grăsimi din dietă, poate reversa „programarea” inițială din perioada intrauterină.

Studiul publicat în jurnalul Epigenetics a făcut referire la modul în care nutriția mamei poate afecta generațiile viitoare și implicit sănătatea urmașilor. Cercetarea a analizat dacă dieta implementată după perioada de alăptare exclusivă, sau mai târziu în viață, pot determina modificări epigenetice și implicit, pot afecta metabolismul organismului.

Epigenetica nu presupune modificări la nivelul secvențelor de ADN, ci ea face referire la modul în care expresia genelor este alterată de factori multipli. Epigenomul este moștenit, dar programarea genetică poate fi reversibilă într-o oarecare măsură în funcție de alimentație, activitate fizică și chiar de mediul în care se locuiește, de exemplu.

„Din perspectiva tradițională, genetica spune că secvențele de ADN sunt moștenite de la părinți, iar epigenetica completează și spune că inclusiv aceste modificări cu privire la exprimarea genelor pot fi moștenite și chiar inversate,” explică unul dintre autorii studiului, Laura Moody. „Aici intră în rol epigenomul, prin programarea metabolică a fătului și implicit a viitorului adult, inițial sub influența dietei materne. Ne-am dorit să arătăm cât de ușor pot să apară aceste modificări epigenomice, chiar și după perioadele critice, ce intrauterină și primele luni de viață. Unul dintre mesajele cheia ale studiului nu este acela că dieta bogată în grăsimi este obligatoriu nesănătoasă, ci faptul că există mereu șansa de a optimiza dieta postnatală și astfel să modulezi riscul pentru anumite boli metabolice.”

Studiul a fost realizat pe modele animale și a presupus expunerea femelelor la o dietă bogată în grăsimi (45% din totalul caloric) în perioada gestațională și de lactație. Atunci când alăptarea a luat sfârșit, o parte dintre puii masculi au fost hrăniți asemenea mamelor, cu o dietă hiperlipidică, respectiv celălalt set a beneficiat de o alimentație săracă în grăsimi (16% din totalul caloric). Astfel cercetătorii au observat că în grupul de șoricei ce au urmat o dieta hipolipidică, au apărut adaptări la nivel hepatic ca răspuns la noul mod de alimentare.


Există multiple dovezi în literatura științifică cu privire la modul în care mediul și implicit nutriția, pot influența încă din perioada intrauterină și mica copilărie riscul de apariție al bolilor metabolice, precum obezitatea, diabetul zaharat tip 2 și chiar unele tipuri de cancer.

Vestea bună ce rezultă din acest studiu este că o serie dintre aceste modificări pot fi redresate prin simpla modificare a alimentației și implicit a stilului de viață prin coabitarea cu stresul, reducerea expunerii la diferiți poluanți din mediu etc. pentru a reduce riscul pentru aceste patologii. Moștenirea genetică nu reprezintă obligatoriu o sentință pe viață.

Sursa: Medical Xpress