Profilul proteic plasmatic asociat cu antecedente familiale de boală coronariană cu debut precoce

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un grup de cercetători de la Institutul Karolinska (Suedia) a analizat profilul proteic plasmatic asociat cu antecedentele familiale de boală coronariană cu debut precoce (CHD), pentru a identifica noi mecanisme patofiziologice implicate în ateroscleroză ereditară. Studiul, publicat în Circulation: Genomic and Precision Medicine, a utilizat date din cohorta națională suedeză SCAPIS (Swedish Cardiopulmonary Bioimage Study), combinând proteomică, imagistică coronariană și date de genealogie medicală din registre naționale.

Context

Boala coronariană rămâne una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel global, iar componenta familială a riscului este recunoscută de zeci de ani. Deși factori precum dislipidemiile sau scorurile poligenice de risc explică o parte din susceptibilitatea ereditară, o proporție importantă a acesteia rămâne neelucidată.
Progresele recente în analiza proteomică la scară largă au permis identificarea de noi căi biologice implicate în dezvoltarea aterosclerozei, oferind o perspectivă funcțională asupra modului în care expresia proteică poate media riscul genetic.

În acest context, cercetătorii suedezi au urmărit să determine:

care proteine circulante sunt asociate cu antecedentele familiale de CHD cu debut precoce,
cum se modifică relația dintre aceste proteine și povara aterosclerotică coronariană, în funcție de istoricul familial,
și dacă anumite proteine au rol cauzal în dezvoltarea infarctului miocardic, prin analiza de randomizare mendeliană (MR).

Despre studiul actual

Analiza a inclus 4.521 de participanți fără boală coronariană diagnosticată anterior, din cohorta SCAPIS.

9,5% dintre aceștia aveau antecedente familiale de CHD cu debut precoce, definite ca infarct miocardic sau revascularizare coronariană la părinți ori frați.
Proteinele plasmatice au fost determinate prin platforma Olink Proteomics, iar povara aterosclerotică coronariană a fost cuantificată prin angiografie coronariană tomografică (CCTA).
Modelele statistice au fost ajustate pentru vârstă, sex și centru de studiu, iar asocierile au fost considerate semnificative la o rata falsă de descoperire (FDR) de 0,05.
Pentru explorarea relațiilor cauzale, autorii au folosit date genetice din UK Biobank Pharma Proteomics Project, CARDIoGRAMplusC4D și FinnGen, utilizând abordarea de 2-sample Mendelian randomization.

Rezultate

Asocieri proteice cu antecedentele familiale

Au fost analizate 184 de proteine, dintre care 38 s-au asociat semnificativ cu antecedentele familiale de CHD cu debut precoce. Acestea implicau procese de:

inflamație,
metabolism lipidic,
funcție vasculară.

Cele mai puternice asocieri au fost observate pentru:

follistatin,
cathepsina D (CTSD),
ambele independente de factorii clasici de risc cardiovascular.

De asemenea, LPL (lipoprotein lipaza) a prezentat o asociere negativă cu istoricul familial, iar PON3 (paraoxonaza 3) s-a corelat negativ atât cu antecedentele familiale, cât și cu gradul de ateroscleroză coronariană, sugerând un rol protector prin inhibarea oxidării LDL-colesterolului.

Interacțiuni între proteine și istoricul familial în relație cu ateroscleroza

Un număr de 18 proteine au prezentat interacțiuni statistice semnificative între istoricul familial și gradul de ateroscleroză coronariană. Cele mai notabile au fost:

receptorul LDL (LDLR),
receptorul de transferină (TR),
PECAM1 (platelet endothelial cell adhesion molecule 1).

Persoanele cu antecedente familiale au avut o asociere mai abruptă între nivelurile acestor proteine și gradul de afectare coronariană, sugerând modularea familială a expresiei proteice în ateroscleroză.

Rezultatele analizei de randomizare mendeliană

Analiza MR a evidențiat:

o asociere cauzală nouă între follistatin și infarctul miocardic,
confirmarea relațiilor cauzale cunoscute pentru PCSK9 și PECAM1 cu infarctul miocardic.

Astfel, follistatin apare drept un nou biomarker potențial implicat în mecanismele ereditare ale aterosclerozei, având roluri cunoscute în răspunsul inflamator, semnalizarea creșterii musculare și remodelarea tisulară.

Discuție

Rezultatele susțin existența unui profil proteomic distinct al aterosclerozei ereditare, influențat de factori genetici și epigenetici familiali.

PCSK9: confirmat ca mediator al degradării receptorilor LDL, contribuind la creșterea colesterolului plasmatic și la riscul de infarct.
LDLR solubil: asociat puternic cu gradul de ateroscleroză la persoanele cu antecedente familiale, întărind rolul turnover-ului LDL în CHD ereditară.
LPL: relație negativă cu povara aterosclerotică, sugerând un efect protector.
CTSD: implicată în degradarea lizozomală, cu niveluri crescute la pacienții cu leziuni miocardice – posibil marker de stres oxidativ, nu cauză directă.
MMP-12: asociată pozitiv cu istoric familial și cu povara aterosclerotică, însă analiza MR a indicat o posibilă relație inversă, ceea ce sugerează un mecanism de feedback al bolii asupra expresiei proteinei.
CCL16: asociată cu istoricul familial și cu gradul de ateroscleroză, dar fără dovezi de cauzalitate.
IL-17D: corelație inversă cu povara aterosclerotică, mai pronunțată la cei cu istoric familial, indicând un posibil rol imunomodulator protector.
TR (receptorul de transferină): asociat cu ateroscleroza doar la subiecții cu istoric familial, subliniind legătura între metabolismul fierului și CHD ereditară.

Puncte tari și limitări

Puncte tari:

combinația unică între date proteomice, imagistică coronariană CCTA și registre genealogice naționale,
obiectivitatea determinării antecedentelor familiale (date de registru, nu auto-raportări),
integrarea datelor internaționale de GWAS pentru inferențe cauzale.

Limitări:

absența replicării în alte cohorte similare,
dimensiune redusă a subgrupului cu antecedente familiale (≈10%),
lipsa datelor genomice directe în SCAPIS,
posibil bias de selecție (participanți mai sănătoși),
putere statistică limitată pentru analizele de interacțiune și cauzalitate.

Concluzii

Autorii identifică 38 de proteine plasmatice asociate cu antecedentele familiale de CHD precoce, dintre care mai multe (inclusiv follistatin, PCSK9 și PECAM1) pot avea roluri cauzale în dezvoltarea infarctului miocardic.
Rezultatele sugerează că profilul proteomic familial al aterosclerozei implică interacțiuni complexe între inflamație, metabolism lipidic, funcție endotelială și metabolismul fierului, conturând noi direcții pentru predicția riscului cardiovascular ereditar și ținte terapeutice de precizie.

Data actualizare: 11-11-2025 | creare: 11-11-2025 | Vizite: 72

Bibliografie

Wahrenberg, A., et al. (2025). Plasma Protein Profile Associated With a Family History of Early-Onset Coronary Heart Disease. Circulation: Genomic and Precision Medicine. doi: 10.1161/circgen.124.005220. https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIRCGEN.124.005220

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-vector/medical-interface-horizontal-banners-with-heart-brain-realistic-images-search-system-hud-elements_6801386.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Evoluția și inegalitățile poverii bolilor cardiovasculare în Anglia înainte și după COVID-19

Bolile cardiovasculare rămân principalele cauze de morbiditate și mortalitate în Regatul Unit, î...

Obiceiuri pentru gestionarea hipertensiunii – de la dietă la activitate fizică!

Cum gestionezi hipertensiunea? Răspunsul nu este unul simplu, ușor, motiv pentru care ai nevoie, în primul rând...

Consumul regulat de ulei de pește ar putea face mai mult rău decât bine la persoanele sănătoase

Uleiul de pește, o sursă bogată în acizi grași omega 3, este recomandat frecvent pentru prevenția bolilor car...

Rodiile au un rol important în sănătatea cardiovasculară și metabolică
A fost realizat un robot flexibil ce ajută inima să bată
Un nou medicament eficient și sigur împotriva hipertensiunii arteriale
Intervenția TAVI realizată precoce în stenoza aortică severă asimptomatică este sigură și eficientă

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Când este indicată terapia hipolipemiantă (de scădere a colesterolului)

Boala arterială coronariană (BAC), cauzată de îngustarea arterelor coronare, este principala cauză de mor...

Stentarea îmbunătățește supraviețuirea pe termen lung în ocluziile coronariene totale tratate prin intervenție coronariană percutană

Un studiu retrospectiv prezentat în mai 2025 la conferința Society for Cardiovascular Angiography & Inte...

Predicția bolii coronariene prin imagistică termică facială și inteligență artificială: un nou instrument neinvaziv validat clinic

Un studiu publicat la 30 mai 2024 în jurnalul BMJ Health & Care Informatics arată că imagistica termică facial�...

Boala coronariană și declinul cognitiv: modificările materiei albe pot preceda simptomele

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum