Boala coronariană și declinul cognitiv: modificările materiei albe pot preceda simptomele

Persoanele cu boală coronariană prezintă un risc mai crescut de accident vascular cerebral, afectare cognitivă și demență. Un studiu publicat în Journal of Neuroscience oferă o perspectivă nouă asupra modului în care această afecțiune cardiacă influențează structura materiei albe, element esențial pentru conectivitatea și funcționarea eficientă a creierului.

De ce este importantă legătura inimă-creier?

Boala coronariană îngustează sau blochează arterele ce furnizează sânge inimii. Deși conexiunea cu riscul cardiovascular este evidentă, mai puțin explorat este modul în care această afecțiune influențează funcționarea neuronală. Materia albă – rețeaua de fibre care leagă regiunile cerebrale – depinde de flux sanguin adecvat. Modificarea structurii ei poate încetini transmiterea informației și poate deschide poarta spre deteriorare cognitivă subtilă, adesea invizibilă în stadiile incipiente.

Studiile anterioare au sugerat o asociere între boala coronariană și leziunile de substanță albă, însă mecanismele moleculare și microstructurale rămâneau neclare. Cercetătorii de la Universitatea Concordia au adoptat o metodă analitică multivariaționată pentru a clarifica aceste interacțiuni.

Metodologie și cohortă analizată

Studiul a inclus 43 de pacienți cu boală coronariană și 36 de persoane sănătoase, toate cu vârsta peste 50 de ani. Fiecare participant a fost supus:

• testări neuropsihologice detaliate, axate pe viteză de procesare și funcții executive
• investigații imagistice RMN 3T multimodale
• analiză integrată a 12 parametri diferiți ai materiei albe

Noutatea abordării constă în utilizarea unui indice compozit bazat pe distanța Mahalanobis (D²), care reunește variațiile multiple într-un singur indicator global al sănătății materiei albe. În loc să privească fiecare parametru în mod izolat, metoda permite detectarea unor modificări subtile, dar coerente, în structura cerebrală.

Principalele concluzii ale studiului

Alterări microstructurale în zone vulnerabile ale creierului

Comparativ cu grupul de control, pacienții cu boală coronariană au prezentat valori D² semnificativ crescute în:

• materia albă globală (p = 0,015)
• teritoriul arterei cerebrale medii – bilateral
• teritoriul arterei cerebrale anterioare – predominant în emisfera dreaptă

Aceste regiuni sunt recunoscute ca zone cu risc crescut de ischemie și accident vascular, iar modificările identificate sugerează că microstructura neuronală poate fi compromisă înainte ca funcția cognitivă să se deterioreze vizibil.

Mielina, element central în deteriorarea materiei albe

Parametrii sensibili la integritatea mielinei – în special rata R1 și saturația MT – au contribuit cel mai mult la deviațiile observate. Mielina este stratul protector care permite transmiterea rapidă a semnalelor între regiuni cerebrale; reducerea sa încetinește comunicarea neuronală.

Interesant este faptul că participanții cu valori R1 mai ridicate au obținut scoruri superioare la testele de viteză de procesare. Această observație indică faptul că menținerea mielinei ar putea juca un rol protector asupra funcției cognitive, chiar în contextul bolii coronariene.

Schimbările cerebrale apar înaintea declinului cognitiv

Deși diferențele structurale au fost clare, scorurile cognitive globale nu au arătat variații semnificative între grupuri. Concluzia este esențială: boala coronariană poate produce modificări neuronale detectabile imagistic înainte ca simptomele cognitive să fie evidente. Identificarea precoce deschide oportunități pentru prevenție și intervenție.

De ce contează acest lucru pentru prevenția demenței?

Rezultatele sugerează că bio­markers precum R1 ar putea fi folosiți pentru monitorizarea riscului neurodegenerativ la pacienții cu boală coronariană. Cercetătorii propun ca viitoarele intervenții – farmacologice sau bazate pe stil de viață – să urmărească protejarea și regenerarea mielinei pentru menținerea performanțelor cognitive.

Studiul oferă pentru prima dată o integrare mecanistică clară între afectarea cardiacă și deteriorarea cerebrală subtilă, punând bazele pentru screening personalizat în populațiile cardiovasculare.

Concluzie

Materia albă poate funcționa ca un barometru timpuriu al efectelor bolii coronariene asupra creierului. Chiar și în absența simptomelor clinice, microstructura neuronală se modifică, în special prin reducerea mielinei. Monitorizarea acestor schimbări ar putea deveni o piesă vitală în prevenirea demenței la pacienții cu risc cardiovascular.

Înțelegerea timpurie a acestor semnale oferă șansa intervenției înainte ca declinul cognitiv să devină ireversibil.