Evoluția și inegalitățile poverii bolilor cardiovasculare în Anglia înainte și după COVID-19

Bolile cardiovasculare rămân principalele cauze de morbiditate și mortalitate în Regatul Unit, însă până recent nu a fost posibilă o monitorizare completă, națională și în timp real a poverii acestor afecțiuni. Evaluarea corectă a impactului evenimentelor majore asupra sănătății publice, cum a fost pandemia de COVID-19, și a inegalităților în sănătate necesită date armonizate, granulare și actualizabile, capabile să ofere indicatori esențiali precum incidență, prevalență, fatalitate și rate de complicații. Lipsa unei astfel de abordări a dus anterior la estimări parțiale, bazate doar pe date spitalicești sau de mortalitate, care subestimează semnificativ povara reală a bolilor cardiovasculare.
Studiile anterioare din Marea Britanie, precum Oxford Vascular Study sau Global Burden of Diseases Study, au oferit perspective valoroase, dar s-au limitat la regiuni specifice sau la estimări modelate, fără a surprinde dinamica națională în timp real. Până în 2024, nu a existat o analiză la nivel de populație întreagă, cu date integrate din multiple surse clinice. În timpul pandemiei, National Health Service (NHS) England a creat o platformă națională de date electronice interconectate, utilizată inițial pentru cercetarea COVID-19, care a permis ulterior evaluarea poverii cardiovasculare în rândul celor peste 57 de milioane de persoane înregistrate.

Despre studiu

Designul și populația

Studiul publicat în revista The Lancet Public Health a fost realizat de consorțiul CVD-COVID-UK/COVID-IMPACT în cadrul British Heart Foundation Data Science Centre, utilizând date anonimizate provenite din registrele NHS între 2020 și 2024. Au fost analizate patru surse principale: medicina primară (GDPPR), spitalizările (HES-APC), registrele de deces (ONS mortality) și cinci registre specializate (inclusiv MINAP și SSNAP).

Diagnosticele au fost definite pe baza codurilor ICD-10 și SNOMED-CT, acoperind 79 de afecțiuni cardiovasculare. Analizele s-au concentrat pe cele mai frecvente: accident vascular ischemic, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială și boală vasculară periferică, dar au inclus și condiții rare precum miocardita și tromboza venoasă intracraniană.

Parametri analizați

Pentru fiecare diagnostic s-au calculat patru indicatori principali:

• Incidența – cazuri noi la 100.000 persoane-an;
• Prevalența – procentul persoanelor afectate;
• Fatalitatea la 30 de zile – decese din orice cauză în primele 30 de zile de la diagnostic;
• Ratele post-diagnostic de infarct sau accident vascular la 30 de zile – 1 an.

Rezultatele au fost stratificate în funcție de vârstă, sex, etnie, nivel deprivare socială și regiune geografică, folosind standardizarea populațională conform recensământului ONS din 2021.

Rezultate

Dimensiunea populației și frecvența diagnosticelor

Între 2020 și 2024, au fost analizați anual între 56 și 57 milioane de indivizi. Diagnosticele lunare au variat între 6.960 și 11.495 pentru infarctul miocardic și între 10.870 și 17.305 pentru accidentul vascular ischemic. În mai 2024, incidența standardizată a fost de 348,9/100.000 persoane-an pentru accidentul vascular ischemic și 210,2/100.000 pentru infarctul miocardic. Prevalențele corespunzătoare au fost de 1,8% și respectiv 2,1%.

Indicatorii de mortalitate

În aprilie 2024, fatalitatea la 30 de zile a fost de 13,7% pentru infarctul miocardic, 9,2% pentru accidentul vascular ischemic și 7,8% pentru insuficiența cardiacă. În același timp, ratele post-diagnostic (30 zile–1 an) pentru infarct sau accident vascular au fost cele mai ridicate la pacienții cu infarct miocardic (peste 20.000/100.000 persoane-an).

Impactul pandemiei COVID-19

În timpul primului val al pandemiei (martie–iulie 2020), incidența celor mai multe afecțiuni cardiovasculare a scăzut abrupt: cu 22% pentru infarctul miocardic și 15% pentru accidentul vascular ischemic. Această scădere a fost urmată, între 2023 și 2024, de o creștere compensatorie („catch-up”) a diagnosticelor, dar valorile nu au revenit complet la nivelurile pre-pandemice. În aceeași perioadă, prevalența insuficienței cardiace a crescut cu 25%, iar cea a hipertensiunii arteriale cu 2%.

Disparități demografice și sociale

Incidența ajustată a fost semnificativ mai mare la:

• Bărbați față de femei;
• Persoanele în vârstă și cele cu multiple boli cronice;
• Populațiile defavorizate economic;
• Anumite grupuri etnice – în special persoane de origine bangladeșă (aRR 1,81) și pakistaneză (aRR 1,72) pentru infarct miocardic.

În contrast, grupurile de origine chineză au prezentat o incidență mai mică pentru majoritatea afecțiunilor cardiovasculare. Persoanele de etnie africană sau caraibiană au avut incidențe mai mari de hipertensiune, dar o fatalitate mai redusă comparativ cu populația britanică albă.

Disparități geografice

Analizele regionale au evidențiat variații clare:

• Incidența insuficienței cardiace – mai mare în Midlands;
• Accident vascular ischemic – predominant în sudul Angliei;
• Boala vasculară periferică – mai frecventă în nordul Angliei.

Ratele de mortalitate la 30 de zile au fost mai ridicate în nord, Midlands și zonele de coastă din estul Angliei. În ansamblu, gradientul nord–sud al mortalității cardiovasculare persistă, reflectând disparitățile socioeconomice și accesul inegal la îngrijiri medicale.

Interpretare

Acest studiu oferă prima evaluare completă și actualizabilă a poverii bolilor cardiovasculare în întreaga populație a Angliei, acoperind perioada pandemiei și anii ulteriori. Scăderea temporară a incidenței în 2020 reflectă întreruperile majore în servicii și ezitarea pacienților de a solicita îngrijiri. Creșterea ulterioară din 2023–2024 sugerează un efect de recuperare și potențiale schimbări în comportamentele de sănătate.

Rezultatele confirmă existența unor inegalități structurale persistente în sănătatea cardiovasculară, similare celor observate în alte boli cronice. Acestea sunt influențate de factori multipli – de la condițiile socioeconomice la diferențele culturale și barierele în accesul la prevenție și tratament. În pofida acoperirii universale a NHS, populațiile defavorizate și anumite grupuri etnice continuă să fie afectate disproporționat.

Integrarea datelor primare, spitalicești și specializate reprezintă un progres major, oferind o imagine mai completă a bolilor cardiovasculare decât studiile bazate exclusiv pe internări sau decese. Cu toate acestea, autorii subliniază necesitatea extinderii accesului la aceste date și în afara cercetării COVID-19, pentru a sprijini planificarea serviciilor și politicile de sănătate publică.

Concluzii

Între 2020 și 2024, povara bolilor cardiovasculare din Anglia a crescut, în special pentru insuficiența cardiacă și accidentul vascular ischemic, cu diferențe marcate între sexe, etnii, regiuni și niveluri de deprivare socială. Deși sistemul NHS oferă acces universal, echitatea în sănătate cardiovasculară nu este încă atinsă. Implementarea unui sistem permanent de monitorizare a bolilor cardiovasculare la nivel național, cu actualizări în timp real, este esențială pentru reducerea acestor disparități și orientarea intervențiilor preventive acolo unde sunt cel mai necesare.

Mesaje cheie

• Scădere temporară a incidenței bolilor cardiovasculare în timpul pandemiei, urmată de o revenire parțială.
• Creștere de 25% a prevalenței insuficienței cardiace după 2020.
• Risc cardiovascular semnificativ crescut la persoanele de origine bangladeșă și pakistaneză.
• Disparități geografice persistente între nord și sudul Angliei.
• Necesitatea unui sistem național de monitorizare continuă a bolilor cardiovasculare pentru politici de sănătate echitabile.