Proximitatea față de centralele nucleare și mortalitatea prin cancer în Statele Unite

Un studiu realizat la Harvard T.H. Chan School of Public Health și publicat în Nature Communications la data de 23 februarie 2026 a analizat, la nivel național, relația dintre proximitatea față de centralele nucleare operaționale și mortalitatea prin cancer în Statele Unite, în perioada 2000–2018. Cercetarea arată că județele situate mai aproape de centralele nucleare au înregistrat rate mai mari de mortalitate prin cancer, în special la adulții vârstnici.

Rezumat

• Au fost analizate datele de mortalitate prin cancer din toate județele din SUA, pe o perioadă de 19 ani (2000–2018).

• Expunerea a fost estimată printr-un indicator continuu de proximitate, calculat ca sumă a inversului distanței față de toate centralele nucleare situate la mai puțin de 200 km.

• S-a utilizat regresie Poisson cu ecuații de estimare generalizate, ajustată pentru factori socioeconomici, demografici, comportamentali, de mediu și acces la servicii medicale.

• Asocierile cele mai puternice au fost observate la:

  • bărbați 65–74 ani (risc relativ maxim 1,20 - rata mortalității prin cancer este cu 20% mai mare),

  • femei 65–74 ani (risc relativ maxim 1,19 - rata mortalității prin cancer este cu 19% mai mare),

  • femei 55–64 ani (număr mare de decese atribuibile).

• La persoanele ≥65 ani, mortalitatea prin cancer asociată proximității a fost estimată la o medie de 4.266 decese/an (IC 95%: 3.000–9.122).

Context

Energia nucleară reprezintă aproximativ 9% din producția globală de electricitate, iar Statele Unite sunt cel mai mare producător mondial, cu 93 de reactoare comerciale active în 54 de centrale, distribuite în 28 de state. Vârsta medie a reactoarelor este de aproximativ 42 de ani.

Centralele nucleare pot emite poluanți radioactivi care ajung în aer, apă și sol, generând posibilitatea unei expuneri cronice la doze scăzute de radiații ionizante. Radiațiile ionizante sunt carcinogeni bine documentați, însă studiile privind populațiile care locuiesc în apropierea centralelor nucleare au raportat rezultate contradictorii.

Majoritatea analizelor anterioare din SUA:

• au fost limitate la o singură centrală sau la regiuni restrânse,

• au utilizat praguri fixe de distanță (expus vs. neexpus),

• au avut putere statistică limitată.

Studiul de față este prima analiză națională care utilizează un indicator continuu, cumulativ, de proximitate.

Despre studiul actual

Design și populație

• Studiu ecologic la nivel de județ (cod FIPS).

• Perioada analizată: 2000–2018 (19 ani).

• Unități analizate: aproximativ 290.000 observații independente (județ–an–grupă de vârstă–sex).

• Datele de mortalitate: furnizate de CDC, la nivel național.

Evaluarea expunerii

Proximitatea a fost calculată ca:

• suma inversului distanței (1/d, în km) față de toate centralele nucleare operaționale aflate la ≤200 km de centrul fiecărui județ;

• pentru interpretare, autorii au definit și o „distanță echivalentă” față de o singură centrală (inversul sumei).

Au fost analizate și ferestre medii de proximitate de:

• 2, 5, 10, 15 și 20 ani.

Analiza statistică

• Model: regresie Poisson cu legătură logaritmică.

• Ecuații de estimare generalizate (GEE).

• Ajustări pentru:

  • factori demografici,

  • factori socioeconomici,

  • comportamente (de exemplu fumat),

  • factori de mediu,

  • acces la servicii medicale.

• Estimări prezentate cu intervale de încredere 95%.

Analize de sensibilitate

Rezultatele au rămas stabile atunci când:

• raza maximă a fost redusă de la 200 km la 100 km (în pași de 10 km),

• s-au modificat ferestrele temporale de mediere a expunerii.

Rezultate

Asocierea globală

S-a observat o asociere pozitivă între proximitate și mortalitatea prin cancer, cu:

• risc mai mare la distanțe mai mici,

• scădere progresivă a riscului odată cu creșterea distanței.

Risc relativ maxim

• Femei 65–74 ani: RR = 1,19

• Bărbați 65–74 ani: RR = 1,20

Asocierile au fost mai pronunțate la grupele de vârstă avansată, sugerând un posibil efect de latență specific cancerelor asociate expunerilor de mediu.

Decese atribuibile

Grupa 65–74 ani:

• Femei: 13.976 decese (IC 95%: 6.885–20.959)

• Bărbați: 20.912 decese (IC 95%: 12.591–29.109)

Grupa 55–64 ani:

• Femei: 13.070 (IC 95%: 8.057–18.008)

• Bărbați: 12.611 (IC 95%: 6.380–18.745)

Grupa 75–84 ani:

• Femei: 12.397 (IC 95%: 5.383–19.321)

• Bărbați: 17.968 (IC 95%: 10.599–25.243)

La persoanele ≥65 ani, media anuală estimată a deceselor asociate proximității a fost de 4.266 decese/an (IC 95%: 3.000–9.122).

Comparație cu energia pe bază de cărbune

Autorii menționează că un studiu anterior a estimat 20.909 decese/an atribuite centralelor pe cărbune (mortalitate totală, nu doar prin cancer). Mortalitatea prin cancer asociată proximității nucleare reprezintă aproximativ 20% din această valoare, subliniind relevanța potențială a impactului la nivel populațional.

Limitări

• Nu s-au utilizat date individuale de doză (fără dozimetre).

• Expunerea este estimată geografic, nu biologic.

• Design ecologic — nu permite inferență cauzală.

• Nu au fost analizate tipuri specifice de cancer.

• Nu au fost incluse cancerele pediatrice (date rare, instabile statistic).

• Nu există istoric rezidențial individual.

Autorii subliniază că fracțiunea atribuibilă presupune o relație cauzală, care nu poate fi demonstrată prin acest design.

Concluzii

Analiza națională pe 19 ani indică o asociere spațială între proximitatea față de centralele nucleare operaționale și mortalitatea prin cancer în Statele Unite, cu efecte mai pronunțate la adulții vârstnici, în special bărbații 65–74 ani și femeile 55–64 ani.

Deși rezultatele nu stabilesc cauzalitate, ele evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare privind:

• căile de expunere,

• latența cancerelor,

• riscurile specifice pe tipuri de neoplazii,

• evaluarea individuală a dozei.

În contextul relansării energiei nucleare ca soluție cu emisii reduse de carbon, implicațiile pentru sănătatea publică necesită o analiză atentă și multidisciplinară.