Reducerea arsenicului din apa potabilă scade mortalitatea prin boli cardiovasculare și cancer (studiu pe 20 ani)

Un studiu realizat la Columbia University Mailman School of Public Health și publicat în Journal of the American Medical Association la data de 27 noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de două decenii, relația dintre expunerea la arsenic în apa potabilă și mortalitatea prin boli cronice la adulți din Bangladesh. Concluzia este clară și puternică: reducerea arsenicului din apă scade semnificativ riscul de deces prin boli cardiovasculare și cancer, iar beneficiile apar chiar și la persoane expuse anterior pe termen lung.

Context

Arsenicul este unul dintre cei mai frecvenți contaminanți chimici ai apei potabile la nivel mondial. Nu are gust, culoare sau miros, astfel încât o persoană poate consuma apă contaminată timp îndelungat fără a ști. Organismul absoarbe arsenicul, acesta circulă sistemic și este eliminat prin urină, motiv pentru care nivelul urinar reprezintă un biomarker direct al expunerii interne.

Bangladesh este considerat epicentrul celei mai mari intoxicații populaționale cu arsenic din istorie. Se estimează că aproximativ cincizeci de milioane de persoane consumă apă care depășește ghidul Organizației Mondiale a Sănătății de zece micrograme pe litru. În Statele Unite, peste o sută de milioane de oameni depind de ape freatice care pot conține arsenic, în special cei care utilizează fântâni private.

Înainte de acest studiu, dovezile privind reducerea riscului odată cu scăderea expunerii existau, dar nu aveau aceeași putere statistică și longitudinală. În plus, puține cercetări au urmărit indivizi pe termen foarte lung, cu monitorizare repetată biologică a expunerii.

Despre studiu

Proiectul "Health Effects of Arsenic Longitudinal Study" a urmărit aproape unsprezece mii de adulți din Araihazar, Bangladesh, între anii 2000 și 2022. Studiul implică teste repetate de urină pentru detectarea arsenicului, monitorizarea continuă a surselor de apă și înregistrarea tuturor cauzelor de mortalitate. De asemenea, a fost cartografiată întreaga regiune prin testarea a peste zece mii de fântâni, multe la nivel de gospodărie.

Programul a fost inițial dezvoltat la Columbia University, prin finanțare din partea National Institute of Environmental Health Sciences. Ulterior, colaborările s-au extins incluzând New York University Grossman School of Medicine, Lamont-Doherty Earth Observatory, Boston University School of Public Health, University of Dhaka și Institute for Population and Precision Health al University of Chicago.

Metodologia s-a bazat pe:

• măsurarea directă a arsenicului urinar, un marker biologic fidel al expunerii interne;

• urmărirea fiecărui participant timp de două decenii, cu actualizări de expunere și starea de sănătate;

• analizarea modificării riscului de mortalitate în funcție de schimbarea nivelului de arsenic în apă și în organism;

• existența unui grup natural de comparație datorat faptului că unele gospodării au migrat spre fântâni sigure, iar altele au continuat să folosească surse contaminate.

Un aspect esențial a fost schimbarea infrastructurii locale. Fântânile au fost etichetate ca sigure sau nesigure, ceea ce a permis populației să își modifice comportamentul. În timp, concentrația arsenicului din fântânile utilizate frecvent a scăzut cu aproximativ șaptezeci la sută, iar expunerea biologică din urină s-a redus în medie cu cincizeci la sută, nivel care s-a menținut pe durata studiului.

Rezultate

Rezultatele au demonstrat o relație directă și semnificativă între scăderea arsenicului și reducerea mortalității prin boli cronice majore. Participanții care au trecut de la fântâni foarte contaminate la fântâni curate au ajuns, în timp, la un risc de deces similar cu al persoanelor care nu fuseseră expuse anterior la arsenic. Dimensiunea scăderii riscului s-a corelat cu magnitudinea reducerii arsenicului din organism.

Cele mai importante concluzii sunt:

• reducerea expunerii a fost asociată cu o scădere de până la cincizeci la sută a mortalității prin boli cardiovasculare, cancer și alte boli cronice;

• mortalitatea nu a scăzut la participanții care au continuat să utilizeze fântâni cu arsenic ridicat;

• efectul protector a fost observat chiar și la persoane expuse timp îndelungat înainte de intervenție;

• beneficiile s-au consolidat pe măsură ce expunerea s-a redus constant, similar cu efectele renunțării la fumat asupra mortalității pulmonare.

Mai mult, rezultatele subliniază că investițiile în identificarea și marcarea fântânilor sigure, forarea apei din straturi mai adânci și accesul la date publice salvează vieți. Echipa colaborează cu autoritățile pentru extinderea platformei mobile NOLKUP, bazată pe peste șase milioane de analize de fântâni, care permite populației să identifice sursele curate disponibile în apropiere.

Concluzie

Datele arată că sănătatea populației poate fi redresată chiar și după decenii de expunere la arsenic, cu reducerea semnificativă a mortalității în doar o generație. Mesajul este clar: investițiile în apă sigură salvează vieți, iar politicile publice centrate pe monitorizare, acces la date și înlocuirea fântânilor contaminate sunt intervenții cu impact major.