Purtătorii de Escherichia coli se confruntă cu o creștere de trei ori a riscului de cancer colorectal

Polipoza adenomatoasă familială (PAF) este o afecțiune genetică dominantă, caracterizată prin apariția a numeroși polipi colorectali și un risc crescut de cancer colorectal. În acest context, bacteriile Escherichia coli purtătoare ale insulei genomice pks, capabile să producă colibactină - o toxină genotoxică - au fost investigate pentru posibila lor contribuție la carcinogeneză.
Colibactina, produsă de tulpinile pks+ E. coli, induce leziuni ADN, oprirea ciclului celular în faza G2/M și inflamație, favorizând dezvoltarea cancerului în modele animale. Deși aceste bacterii sunt detectate frecvent în cancerul colorectal sporadic (67%), doar 21% dintre indivizii sănătoși sunt purtători. Studii anterioare limitate au arătat o prevalență crescută a pks+ E. coli în mucoasa colonică a pacienților cu PAF, dar fără a evalua impactul asupra carcinomului colorectal.

Despre studiu

Obiectiv

Studiul publicat în eGastroenterology și-a propus să evalueze prevalența și impactul potențial al E. coli pks+ în țesuturile polipoide și normale ale pacienților cu PAF care nu au suferit intervenții chirurgicale majore sau tratamente antibiotice, analizând legătura cu istoricul de cancer colorectal.

Metodologie

• Au fost incluși 75 de pacienți cu PAF între ianuarie 2018 și august 2019.
• Au fost analizate mostre de țesut colonic colectate endoscopic, evitând efectele confuzive ale intervențiilor chirurgicale sau tratamentelor cu antibiotice.
• Prezența pks+ E. coli a fost determinată prin culturi bacteriene și confirmări histopatologice.
• S-au evaluat biomarkeri inflamatori (γ-H2AX, IL-6, IL-1β) și semne de senescență celulară.

Rezultate

Prevalența pks+ E. coli

• pks+ E. coli a fost detectată în 68% dintre polipii pacienților cu PAF și doar în 22% din mucoasa indivizilor sănătoși.
• La pacienții fără chirurgie colorectală, pks+ E. coli a fost mai frecventă la cei cu istoric de cancer colorectal (risc relativ = 3,25; interval de încredere 95%: 1,34–7,91; p = 0,041).
• Nu a existat nicio asociere semnificativă cu sexul, vârsta sau consumul de alcool.
• Fumatul s-a asociat semnificativ cu prezența pks+ E. coli (p = 0,004).

Inflamație și senescență în țesuturile pks+

• Polipii pozitivi pks+ au prezentat infiltrat inflamator intraepitelial și expresie crescută de γ-H2AX, un marker al rupturilor de ADN.
• IL-6 a arătat o tendință ascendentă, sugerând activarea fenotipului secretor asociat senescenței (SASP).
• IL-1β nu a prezentat diferențe semnificative.

Calitate histologică

• Adenoamele pozitive pks+ au prezentat atipii nucleare mai accentuate și inflamație crescută comparativ cu cele negative.

Interpretare

Rezultatele sugerează că infecția cu pks+ E. coli nu este asociată cu densitatea polipilor - indicator al severității PAF - ci mai degrabă cu prezența anterioară a cancerului colorectal, în absența chirurgiei. Aceste observații subliniază un potențial rol carcinogen al colibactinei în transformarea adenoamelor în adenocarcinoame, mai degrabă decât în inițierea lor.

Fumatul ar putea amplifica riscul carcinogen asociat cu pks+ E. coli, deși nu s-a evidențiat un efect sinergic clar. Inducerea senescenței și a răspunsului inflamator local ar putea constitui mecanisme centrale în acest proces, posibil mediate de secreția IL-6.

Limitări

• Număr redus de pacienți și polipi analizați.
• Evaluarea incompletă a factorilor de stil de viață (ex: dietă).
• Inexistența datelor genetice privind mutațiile APC sau semnăturile mutaționale ale colibactinei.
• Posibilă părtinire în selecția polipilor incluși în analiză.

Concluzii

Prezența E. coli producătoare de colibactină este asociată cu antecedente de cancer colorectal la pacienții cu PAF care nu au suferit intervenții chirurgicale, sugerând un posibil rol în progresia malignă a adenoamelor. Lipsa asocierii cu densitatea polipilor susține ideea că pks+ E. coli acționează mai degrabă în fazele târzii ale carcinogenezei. Aceste constatări oferă suport pentru explorarea colibactinei ca țintă preventivă sau terapeutică în PAF, dar necesită validare în studii mai ample și multicentrice.