Reevaluarea necesității de stenturi suplimentare după infarctul miocardic: un nou studiu demonstrează siguranța amânării tratamentului

Un studiu amplu realizat la Radboud University Medical Center și publicat în noiembrie 2025 în The New England Journal of Medicine arată că pacienții care suferă un infarct miocardic acut pot fi tratați în siguranță doar pentru artera blocată în faza acută, urmând ca restul leziunilor coronariene să fie evaluate și tratate ulterior, în condiții mai stabile.

Context

În fiecare an, aproximativ 33.600 de persoane sunt spitalizate cu infarct miocardic acut, o urgență medicală care necesită angioplastie imediată pentru deschiderea arterei coronare ocluzionate, prevenind astfel necroza miocardică. Totuși, la momentul intervenției, medicii observă frecvent alte artere coronare parțial îngustate, ridicând întrebarea dacă acestea trebuie tratate imediat sau pot fi abordate ulterior.

Ghidurile actuale recomandă tratamentul simultan al tuturor stenozelor identificate în timpul episodului acut, recomandare bazată pe două mari studii care au sugerat un beneficiu modest pe termen scurt, dar fără diferențe clare în supraviețuire sau evenimente cardiace pe termen lung. Noul studiu condus de echipa de la Radboudumc aduce o clarificare importantă: tratamentul amânat este sigur și reduce numărul total de proceduri inutile.

Despre studiul actual

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu 41 de spitale și a inclus 1.146 pacienți diagnosticați cu infarct miocardic acut, caracterizat prin ocluzia completă a unei artere coronare, de obicei printr-un tromb.

Participanții au fost împărțiți aleator în două grupuri:

• Grupul de tratament imediat – la care s-a efectuat stentarea tuturor arterelor îngustate în timpul procedurii de urgență;

• Grupul de tratament amânat – la care doar artera cauzatoare a infarctului a fost tratată imediat, iar eventualele alte leziuni au fost reevaluate și tratate într-un interval de până la șase săptămâni.

Pacienții au fost urmăriți timp de trei ani, fiind monitorizați pentru apariția deceselor, a recurenței infarctului miocardic sau a internărilor pentru insuficiență cardiacă.

Potrivit profesorului Robin Nijveldt, specialist în imagistică cardiovasculară la Radboudumc, nu au existat diferențe semnificative între cele două grupuri privind aceste evenimente majore cardiovasculare.

Rezultate

Rezultatele studiului au fost remarcabile din mai multe perspective:

• Siguranță comparabilă între strategiile terapeutice
  După trei ani de urmărire, ratele de mortalitate, reinfarct și insuficiență cardiacă au fost similare între pacienții care au primit tratament complet imediat și cei care au beneficiat de tratament etapizat.

• Reducerea numărului de stenturi implantate
  În grupul la care tratamentul a fost amânat, cardiologii au implantat de două ori mai puține stenturi comparativ cu faza acută. Această reducere a rezultat din evaluarea suplimentară a necesității stentării: în faza acută, decizia se bazează pe măsurarea presiunii intravasculare cu ajutorul cateterului, în timp ce în etapa ulterioară, evaluarea fluxului coronarian global se realizează prin rezonanță magnetică cardiacă (RMN). Dacă RMN-ul indică o perfuzie miocardică adecvată, stentarea arterei parțial îngustate devine inutilă.

• Beneficiul abordării etapizate pentru pacient
  Deși efectuarea unei singure proceduri poate părea mai convenabilă pentru pacient, profesorul Niels van Royen, cardiolog la Radboudumc, subliniază că în practică acest lucru nu este întotdeauna posibil. În cazurile în care pacientul este instabil, epuizat sau există urgențe concomitente, amânarea intervenției suplimentare nu implică riscuri suplimentare. Astfel, medicii pot decide să încheie procedura după tratarea arterei principale responsabile de infarct, fără a compromite siguranța pacientului.

• Rolul central al imagisticii prin RMN
  În perioada de urmărire, pacienții au fost invitați la o evaluare imagistică prin RMN pentru confirmarea fluxului coronarian și excluderea necesității altor intervenții. Profesorul Van Royen atrage atenția asupra importanței respectării acestei reevaluări: „Un număr redus de pacienți omit această etapă, deși în unele cazuri ar putea exista motive întemeiate pentru o nouă intervenție.”

• Implicații pentru ghidurile clinice
  Rezultatele obținute contrazic recomandările actuale care favorizează intervenția completă în faza acută. Echipa de la Radboudumc consideră că ghidurile de tratament vor fi revizuite în lumina noilor dovezi, deoarece beneficiul aparent al tratamentului imediat nu se confirmă pe termen lung.

Concluzii

Conform acestui studiu clinic multicentric, strategia de amânare a tratamentului stenturilor non-culpabile (adică a leziunilor care nu au cauzat infarctul) este sigură, eficientă și rațională. Această abordare:

• reduce expunerea pacienților la proceduri inutile,

• permite o evaluare mai precisă a necesității intervenției prin metode imagistice avansate,

• și poate schimba fundamental practica clinică în cardiologia intervențională.

Mesajul esențial transmis de cercetători este clar: „Mai repede nu înseamnă neapărat mai bine.”