Rețelele sociale sunt legate de creșterea timpului sedentar la adolescenți

Comportamentul sedentar al adolescenților a crescut semnificativ în ultimii ani, cu accent pe utilizarea dispozitivelor electronice și timpul petrecut în poziții sedentare. Această tendință este asociată cu efecte adverse asupra sănătății cardiometabolice și mentale. Studiul IPEN adolescent a investigat asocierile dintre mediul perceput acasă și din cartier și comportamentul sedentar în rândul adolescenților din 14 țări diverse din punct de vedere geografic și economic.

Metodologie

• Designul studiului: studiul transversal multicentric a implicat adolescenți cu vârste între 11–19 ani și părinții acestora, recrutați din cartiere cu variabilitate în caracteristicile mediului construit și socio-economic.
• Populație: 6.302 adolescenți din 14 țări, inclusiv țări cu venituri mari (SUA, Australia, Belgia), medii (Brazilia, India) și mici (Bangladesh, Nigeria).
• Măsurători: au fost colectate date despre timpul petrecut în comportament sedentar prin: accelerometre (pentru activitate sedentară totală) și auto-raportări privind timpul ecranului și timpul petrecut în mijloace de transport.
• Mediul perceput: părinții au raportat caracteristici ale cartierului (siguranța traficului, acces la facilități de recreere), iar adolescenții au completat chestionare despre mediul de acasă (numărul dispozitivelor electronice, conturi pe rețele sociale).

Rezultate principale

Niveluri ridicate de timp sedentar:

• media zilnică de timp sedentar măsurată prin accelerometru a fost între 7,8 și 10,5 ore/zi.
• timpul petrecut în fața ecranelor a fost mai mare de 3 ore/zi în 14 din cele 16 locații.

Factorii din mediul de acasă:

• deținerea unui cont pe rețele sociale a fost asociată cu un timp crescut petrecut în fața ecranelor (37 minute suplimentare/zi).
• numărul dispozitivelor electronice din dormitor a fost corelat cu timpul crescut de utilizare a ecranelor, dar nu și cu timpul total sedentar măsurat prin accelerometru.

Factorii din mediul cartierului:

• diversitatea utilizării terenurilor (destinații accesibile pe jos) și percepția siguranței traficului și a criminalității au fost asociate negativ cu timpul petrecut în fața ecranelor.
• facilitățile de recreere și infrastructura pietonală au fost corelate negativ cu timpul petrecut în mijloacele de transport.

Diferențe de gen:

• mediile care susțin activitatea fizică (facilități de recreere, diversitate a utilizării terenurilor) au redus timpul total sedentar mai mult la fete decât la băieți.
• băieții care aveau acces facil la parcuri au petrecut mai mult timp sedentar în aceste locații.

Implicații și concluzii

Recomandări de intervenție:

• limitarea accesului la dispozitive electronice în dormitor și monitorizarea utilizării rețelelor sociale pot reduce comportamentul sedentar al adolescenților.
• îmbunătățirea siguranței traficului și a criminalității poate încuraja adolescenții să petreacă mai mult timp în afara casei.
• proiectarea cartierelor pentru a sprijini activitatea fizică (facilități de recreere, infrastructură pietonală) poate avea un impact mai mare asupra fetelor.

Limitări ale studiului:

• natura transversală a studiului nu permite stabilirea relațiilor cauzale.
• măsurătorile percepției mediului nu includ date obiective, cum ar fi cele bazate pe sisteme informatice geografice (GIS).

Acest studiu subliniază importanța mediului perceput în influențarea comportamentului sedentar al adolescenților și evidențiază oportunități de intervenție pentru reducerea timpului sedentar.

sursa: News Medical