Scăderea nivelurilor de vitamina D în timpul pandemiei COVID-19: analiza unei cohorte populaționale din Bavaria

Pandemia de COVID-19 declanșată în 2020 a avut consecințe profunde nu doar asupra sănătății, ci și asupra stilului de viață. Măsurile non-farmacologice, precum carantina și restricțiile de mobilitate, au redus activitățile în aer liber și expunerea la soare, ceea ce a ridicat îngrijorări legate de posibila scădere a nivelurilor de vitamina D. În paralel, modificările alimentare și fluctuațiile de greutate au influențat starea nutrițională globală, crescând incidența deficiențelor de micronutrienți.
Vitamina D are un rol esențial pentru sănătatea osoasă, imunitate și controlul inflamației. Ea acționează ca un hormon imunomodulator implicat în reglarea răspunsului imun înnăscut și adaptativ. Dovezile emergente au arătat că deficitul de vitamina D la pacienții cu COVID-19 s-a asociat cu ventilație mecanică prelungită și prognostic sever. Totuși, dovezile privind variațiile nivelurilor de vitamina D la scară populațională în timpul pandemiei erau limitate.

Despre studiu

Obiectiv și metodologie

Studiul publicat în Nature Communications a urmărit să analizeze modificările nivelurilor de vitamina D în timpul pandemiei COVID-19 folosind date reale (Real World Data – RWD) colectate din sistemele informatice ale laboratoarelor medicale din Bavaria, Germania.

Analiza a inclus un eșantion de 292.187 persoane testate pentru prima dată pentru vitamina D între martie 2018 și februarie 2022, împărțit în două perioade:

Perioada pre-pandemică: martie 2018 – februarie 2020 (153.829 indivizi);
Perioada pandemică: martie 2020 – februarie 2022 (138.358 indivizi).

Nivelurile de vitamina D au fost măsurate ca 25-hidroxivitamina D (25-OH-D) în μg/l. S-au folosit mai multe metode statistice – analiză descriptivă, potrivire pe scor de propensitate (PSM) și model de pădure cauzală (Causal Forest) – pentru a ajusta efectele confuzoare (vârstă, gen, sezonalitate) și a cuantifica schimbările medii ale nivelului seric de vitamina D și ale ratei de deficit (definită ca <20 μg/l).

Avantajele datelor reale (RWD)

Utilizarea datelor de laborator colectate de rutină oferă beneficii esențiale pentru sănătatea publică:

Permite monitorizarea populațională în timp real a nivelurilor nutriționale;
Asigură validitate externă ridicată prin includerea unui spectru larg de grupuri demografice;
Reduce riscul de bias de selecție față de studiile bazate pe voluntariat;
Facilitează analiza tendințelor sezoniere și demografice ale deficienței de vitamina D.

Rezultate

Scăderea nivelurilor de vitamina D în timpul pandemiei

Nivelul mediu pre-pandemic de vitamina D a fost de 26,7 μg/l (abatere standard: 12,8), iar în perioada pandemică a scăzut la 26,0 μg/l (abatere standard: 13,4), o reducere de 0,7 μg/l (−2,6%), semnificativă statistic (p < 0.001). În același timp, proporția persoanelor cu deficit de vitamina D a crescut de la 31,2% la 35,2% (p < 0.001).

Diferențe pe grupe de vârstă și sex

Vârstă: toate grupele de vârstă au prezentat scăderi semnificative ale nivelurilor medii și creșteri ale deficienței, însă cel mai mic declin s-a observat la adulții tineri (18–39 ani: 25,4→24,9 μg/l), dar cu o creștere mai mare a ratei de deficit (34,6→37,8%).
Sex: femeile au avut în general niveluri mai mari de vitamina D (pre-pandemic: 27,5 μg/l vs. 25,2 μg/l la bărbați), dar și un declin mai accentuat (−0,8 μg/l vs. −0,5 μg/l). Bărbații au prezentat rate mai ridicate de deficit atât înainte (36,1%) cât și în timpul pandemiei (39,8%).

Variația sezonieră

Sezonalitatea a fost principalul factor explicativ al variației nivelurilor de vitamina D, contribuind cu 77,9% din variația totală. Cele mai mari scăderi au fost observate în primăvară (26,2→23,9 μg/l) și iarna (24,5→23,8 μg/l). Rata deficienței a crescut în primăvară de la 35,7% la 44,0%.

Analize ajustate pentru factori confuzanți

Modelele PSM și Causal Forest au confirmat aceste rezultate:

Reducere medie ajustată de −0,5 până la −0,7 μg/l (−1,9% până la −2,5%);
Creștere ajustată a ratei deficienței cu +4,0% (interval de încredere 99%: 3,6–4,5%).

Convergența rezultatelor între cele trei metode statistice subliniază robustețea concluziilor: pandemia a avut un efect negativ clar asupra nivelurilor de vitamina D.

Diferențe regionale și comportamentale

Analiza pe coduri poștale a arătat o prevalență mai mare a deficienței în zonele urbane, corelată cu expunerea redusă la soare, densitatea construcțiilor și poluarea aerului. Aceste efecte s-au suprapus peste restricțiile de mobilitate, accentuând deficitul de vitamina D la locuitorii din mediul urban.

Studiul a evidențiat și posibile schimbări în comportamentul de testare: creșterea conștientizării privind rolul vitaminei D în imunitate ar fi putut duce la testarea mai frecventă a persoanelor preocupate de sănătate, ceea ce ar putea explica parțial valorile medii mai ridicate comparativ cu studiile anterioare naționale.

Interpretare

Rezultatele confirmă o scădere moderată, dar semnificativă a nivelurilor de vitamina D în timpul pandemiei și o creștere cu 3–4% a prevalenței deficitului la nivel populațional. Deși valorile absolute ale vitaminei D în Bavaria au fost mai ridicate decât cele raportate în studii germane anterioare (ex. DEGS1), tendința descendentă este consistentă cu observațiile din alte țări.

Surprinzător, adulții în vârstă (>60 ani) au prezentat niveluri mai mari de vitamina D decât tinerii, posibil datorită monitorizării medicale regulate și suplimentării preventive. În schimb, adulții tineri, mai puțin implicați în controale medicale, au fost mai afectați de restricțiile asupra activităților în aer liber.

Diferențele de gen au fost marcate: femeile au avut niveluri mai ridicate datorită suplimentării mai frecvente și atenției sporite față de sănătate, însă declinul în timpul pandemiei a fost mai accentuat la ele, reflectând probabil inegalitățile de sănătate și stresul social agravate de pandemie.

Din perspectiva sănătății publice, scăderea nivelurilor de vitamina D are implicații serioase. Pandemia a evidențiat necesitatea monitorizării nutriționale în timp real și a promovării suplimentării cu vitamina D la persoanele vulnerabile. Datele colectate de rutină din laboratoare pot deveni un instrument valoros pentru supravegherea continuă a stării nutriționale a populației.

Concluzii

Nivelurile medii de vitamina D au scăzut cu aproximativ 0,7 μg/l în timpul pandemiei, iar deficiența a crescut cu 4% la nivel populațional.
Scăderea a fost consistentă în toate grupele de vârstă și gen, cu declinuri sezoniere marcate în primăvară și iarnă.
Sezonalitatea, vârsta și genul au fost cei mai importanți predictori ai variației nivelurilor de vitamina D.
Femeile și persoanele tinere au fost mai afectate comparativ cu alte subgrupuri.
Monitorizarea bazată pe date reale de laborator oferă o metodă eficientă pentru supravegherea stării nutriționale populaționale și pentru ghidarea politicilor de sănătate publică.

În ansamblu, studiul arată că pandemia COVID-19 a avut un impact măsurabil asupra stării de vitamina D în populația generală. Intervențiile de sănătate publică ar trebui să includă screening sistematic, suplimentare țintită și educație nutrițională pentru prevenirea deficiențelor de vitamina D și menținerea sănătății populaționale în perioade de criză.

Data actualizare: 23-10-2025 | creare: 23-10-2025 | Vizite: 82

Bibliografie

Skapetze, L., et al. (2025). Monitoring changes in vitamin D levels during the COVID-19 pandemic with routinely-collected laboratory data. Nature Communications. https://doi.org/10.1038/s41467-025-64192-6

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Vaccinarea COVID-19 rămâne esențială pentru reducerea spitalizărilor și deceselor

Un model decizional analitic dezvoltat de US Scenario Modeling Hub arată că vaccinarea împotriva COVID-19 &...

Informații suplimentare cu privire la mecanismul de acțiune al virusul SARS-CoV-2 la nivelul celulelor pulmonare

Cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității din Boston, în colaborare cu omologi de la mai mul...

Tromboza apărută în urma vaccinării împotriva COVID-19 poate fi prevenită printr-un tratament prompt, relatează cercetătorii

Strategie potențială de salvare a vieții pentru pacienții cu tromboza indusă de vaccin, descrisă pentru prima...

Impactul COVID-19 asupra organismelor umane: fiecare val pandemic a modificat în mod diferit metabolismul oamenilor
Pandemia COVID-19 ar putea crește obezitatea la copii
COVID-19 crește semnificativ ratele de disfuncție multiorganică
Mecanismul de activare a noului coronavirus, potrivit unui nou studiu

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Vitamina D ar putea influența succesul fertilizării in vitro

Vitamina D este esențială pentru reproducerea la animale, însă rolul ei în fertilitatea umană a fost insufici...

Suplimentele de vitamina D ar putea fi ineficiente și chiar dăunătoare, conform studiilor

Numeroase persoane apelează la suplimentele de vitamina D la recomandarea medicului sau nu, în special persoanele...

Suplimentarea cu vitamina D este necesară la copiii alăptați la sân

Conform unui studiu recent publicat în American Journal of Public Health, copiii care sunt alăptați la sân dup�...

Suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce procentul de masă grasă la copiii mici

Deficiența de vitamina D în sarcină poate crește riscul de scleroză multiplă la copii

Deficitul de vitamină D în sarcină și dificultățile de învățare la copii

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum