Scleroza laterală amiotrofică și bolile neuronului motor – povara globală, factorii determinanți și direcțiile terapeutice emergente

Scleroza laterală amiotrofică și bolile neuronului motor – povara globală, factorii determinanți și direcțiile terapeutice emergente

©

Autor:

Scleroza laterală amiotrofică și bolile neuronului motor – povara globală, factorii determinanți și direcțiile terapeutice emergente

Scleroza laterală amiotrofică (SLA), forma dominantă a bolilor neuronului motor, este o afecÈ›iune neurodegenerativă severă, marcată prin distrugerea progresivă a neuronilor motori din creier È™i măduva spinării. DeÈ™i rară la nivel populaÈ›ional, evoluÈ›ia ei este rapidă È™i deznodământul este fatal, majoritatea pacienÈ›ilor pierzând funcÈ›ia respiratorie în câÈ›iva ani. IncidenÈ›a globală variază între unu È™i 2,6 cazuri la 100.000 locuitori, iar prevalenÈ›a se menÈ›ine în jurul valorii de 6 la 100.000. În contextul îmbătrânirii demografice È™i al schimbărilor de stil de viață, povara globală a bolii este aÈ™teptată să crească în următoarele decenii.

Povara globală și tendințele epidemiologice

Analiza bazată pe baza GBD (Global Burden of Disease), ce acoperă 204 țări È™i regiuni, arată un trend ascendent clar al mortalității È™i prevalenÈ›ei motor neuron diseases în ultimele trei decenii. Mortalitatea globală a crescut de la aproximativ 0.29/100.000 în 1990 la 0.49/100.000 în 2020 – o creÈ™tere constantă È™i persistentă. În paralel, numărul pacienÈ›ilor la nivel mondial a urcat de la 16.1 la 27 milioane pe aceeaÈ™i perioadă, indicând o expansiune progresivă a bolii în populaÈ›ie.

China reflectă o evoluÈ›ie similară, dar cu oscilaÈ›ii: mortalitatea a crescut de la 0.13/100.000 în 1990 la 0.23/100.000 în 2020, iar numărul pacienÈ›ilor a urcat treptat de la 2,5 la 3,3 milioane. În ambele scenarii, povara se amplifică odată cu extinderea longevității, acumularea factorilor de risc È™i perfecÈ›ionarea diagnosticelor.

DiferenÈ›ele pe sexe È™i grupe de vârstă

Boala afectează cu precădere vârstnicii, iar creÈ™terile cele mai abrupte se observă în grupele >70 ani. Mortalitatea este sistematic mai mare la bărbaÈ›i decât la femei, fenomen explicat prin:

  • expunere ocupaÈ›ională crescută la metale grele È™i solvenÈ›i;
  • stil de viață mai nociv (dieta hipercalorică, alcool, sedentarism);
  • rol posibil al androgenilor în vulnerabilitatea neuronală;
  • stres oxidativ crescut ca element integrator al degenerării motorii.

DiferenÈ›ele între niveluri de dezvoltare socio-economică

Regiunile cu indice de dezvoltare socială ridicat (Europa de Vest, SUA, Australia) au cele mai mari valori ale mortalității È™i DALYs. Paradoxal, deÈ™i cresc calitatea serviciilor medicale, îmbătrânirea populaÈ›iei È™i „riscurile ale abundenÈ›ei” (dieta bogată în grăsimi, expunerea industrială cronică, sedentarism) amplifică incidenÈ›a bolii. În contrast, regiunile cu indice de dezvoltare socială redus înregistrează subdiagnosticare, astfel încât povara reală este probabil subestimată.

DALYs – indicatorul care dezvăluie deteriorarea reală a sănătății

Scleroza laterală amiotrofică nu produce doar mortalitate, ci È™i ani trăiÈ›i cu dizabilitate severă. Indicii compuÈ™i DALYs = YLLs + YLDs cresc atât global, cât È™i în China. Acest lucru semnalează că pierderea funcÈ›ională È™i supravieÈ›uirea prelungită în stadiile avansate aduc un impact sistemic major asupra sistemelor de sănătate.

Cauzele dominante ale creÈ™terii DALYs (ani de viață ajustaÈ›i în funcÈ›ie de dizabilitate) includ:

  • îmbătrânirea accelerată a populaÈ›iei;
  • creÈ™terea diagnosticelor prin acces la neuroimagistică avansată;
  • factorii ambientali neurotoxici È™i stilurile de viață moderne;
  • tratamentul insuficient È™i accesul inegal la îngrijire.

Tratamentul actual și direcții terapeutice noi

Standardul terapeutic actual este riluzolul, cu efect marginal – extindere a supravieÈ›uirii cu doar 2-3 luni. Noile direcÈ›ii urmăresc controlul excitotoxicității glutamatice, modularea neuroinflamaÈ›iei È™i a stresului oxidativ. Terapia celulară reprezintă o posibilitate promițătoare, însă siguranÈ›a pe termen lung rămâne incertă.

În paralel, medicina tradiÈ›ională oferă abordări complementare – există date experimentale conform cărora formule tonice pentru „splină È™i rinichi” îmbunătățesc echilibrul motor la modele animale. Acupunctura È™i masajul reduc hipertonia locală È™i pot susÈ›ine funcÈ›ia musculară. Prin efecte metabolice asupra microbiotei, aceste intervenÈ›ii pot stimula producÈ›ia de acizi graÈ™i volatili È™i menÈ›inerea integrității musculare.

Microbiota intestinală – un câmp emergent în SLA

Date recente arată diferenÈ›e sistematice între flora intestinală a pacienÈ›ilor cu SLA È™i a indivizilor sănătoÈ™i. Proteobacteriile sunt crescute în boală, în timp ce Firmicutele se menÈ›in predominante la controale. Genera precum Ruminococcus se corelează pozitiv cu funcÈ›ia respiratorie, sugerând rol benefic, în timp ce Blautia se asociază cu limitarea capacităților motorii fine.

Această axă creier–intestin–muÅŸchi devine o potenÈ›ială È›intă terapeutică: intervenÈ›iile ce modulează flora intestinală – dietă, probiotice, acupunctură, fitoterapie – pot deveni parte din strategiile neuroprotective viitoare.

Direcții de sănătate publică și politici recomandate

  • Controlul poluării prin reglementarea emisiilor, tratarea apelor reziduale È™i limitarea pesticidelor;
  • Reducerea expunerii la substanÈ›e neurotoxice È™i implementarea standardelor de protecÈ›ie ocupaÈ›ională;
  • Monitorizare epidemiologică activă cu sisteme digitale de raportare È™i screening populaÈ›ional;
  • EducaÈ›ie sanitară pentru stil de viață protector, dietă echilibrată È™i activitate fizică constantă;
  • Integrarea terapiilor moderne È™i tradiÈ›ionale pentru abordări multimodale personalizate.

Concluzii

Scleroza laterală amiotrofică È™i bolile neuronului motor reprezintă un domeniu în expansiune epidemiologică, susÈ›inut de îmbătrânire demografică, mediu advers È™i diagnostic mai precis. Povara globală – exprimată în mortalitate, DALYs È™i dizabilitate progresivă – continuă să crească. În prezent nu există tratament curativ, însă progresul combinat al terapiei farmacologice, medicinei tradiÈ›ionale È™i neuro-modulării metabolice deschide direcÈ›ii terapeutice noi.

În faÈ›a unui viitor cu incidență în expansiune, gestionarea eficientă a bolilor neuronului motor necesită o sinteză de politici de sănătate, neurobiologie, prevenÈ›ie metabolică È™i intervenÈ›ie terapeutică integrativă.


Data actualizare: 28-11-2025 | creare: 28-11-2025 | Vizite: 144
Bibliografie
Liang, T., et al. (2025). Global Burden and Mortality of Amyotrophic Lateral Sclerosis and Other Motor Neuron Diseases in 204 Countries and Territories, 1990–2021: A Systematic Analysis for the Global Burden of Disease Study 2021. Exploratory Research and Hypothesis in Medicine. doi: 10.14218/erhm.2025.00024. https://xiahepublishing.com/2472-0712/ERHM-2025-00024

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum