Scorul Life’s Crucial 9 și infertilitatea feminină: o relație cu implicații clinice importante

Infertilitatea feminină reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, afectând aproximativ 15% dintre cupluri la nivel global. Un nou studiu bazat pe datele NHANES (2013–2018) a investigat legătura dintre starea sănătății cardiovasculare, evaluată prin scorul Life’s Crucial 9 (LC9), și prevalența infertilității în rândul femeilor de vârstă reproductivă din Statele Unite. Rezultatele arată o asociere inversă și liniară între scorul LC9 și riscul de infertilitate, oferind dovezi valoroase pentru integrarea acestui instrument în prevenția infertilității.
Deși factorii cardiovasculari au fost anterior asociați cu infertilitatea feminină, majoritatea studiilor s-au concentrat pe scorurile Life’s Simple 7 (LS7) sau Life’s Essential 8 (LE8), fără a include componenta psihologică. Scorul LC9 extinde evaluarea LE8 prin adăugarea unui al nouălea element: sănătatea mintală, evaluată prin scorul PHQ-9 pentru depresie. Având în vedere incidența ridicată a depresiei în rândul femeilor infertile și legătura cunoscută dintre depresie și disfuncții cardiovasculare, LC9 oferă o abordare integrativă pentru evaluarea riscurilor reproductive.

Despre studiu

Studiul transversal publicat în Scientific Reports a analizat datele a 2.088 de femei de vârstă reproductivă (20–45 ani) din baza NHANES 2013–2018. Femeile care aveau date lipsă pentru infertilitate, LC9 sau variabile de control au fost excluse.

Scorul LC9 a fost calculat ca media a nouă componente, fiecare cu scoruri între 0 și 100:

• Comportamente: calitatea dietei (HEI-2015), activitate fizică, expunere la nicotină, sănătatea somnului
• Factori biologici: indicele de masă corporală, lipidele serice, glicemia, tensiunea arterială
• Factor psihologic: scorul PHQ-9 pentru depresie

Infertilitatea a fost evaluată pe baza auto-raportării participanților, prin întrebări legate de încercările nereușite de a obține o sarcină timp de cel puțin 12 luni.

Rezultate

Analiza generală

Prevalența infertilității a fost de 13,98%. Femeile infertile erau mai în vârstă, predominant de rasă albă, necăsătorite, aveau o probabilitate mai mare de boală inflamatorie pelvină în antecedente și scoruri LC9 și LE8 mai mici.

Asocierea LC9 – infertilitate

Modelul logistic complet ajustat a arătat că fiecare creștere cu 10 puncte în scorul LC9 se asociază cu o reducere de 21,2% a riscului de infertilitate (OR: 0.788; IC95%: 0.691–0.897; p = 0.0013). O asociere similară a fost observată pentru scorul LE8, dar de intensitate mai mică (reducere cu 17,9%).

Importanța componentelor individuale

Patru componente ale LC9 au prezentat asocieri negative semnificative cu infertilitatea:

• Sănătatea somnului (OR per 10 puncte: 0.924)
• Indicele de masă corporală (OR: 0.925)
• Glicemia (OR: 0.918)
• Scorul depresiei (PHQ-9) (OR: 0.889)

Celelalte componente – dietă, activitate fizică, fumat, lipide, tensiune arterială – nu au avut o asociere semnificativă cu infertilitatea în modelele ajustate.

Analize stratificate

Efectul protector al LC9 asupra infertilității a fost mai pronunțat:

• La femeile < 35 ani
• La femeile de origine mexican-americană

Acest lucru sugerează o utilitate crescută a scorului LC9 în populațiile tinere și în grupurile etnice cu risc mai ridicat.

Analize de sensibilitate

Rezultatele au fost consistente atunci când intervalul de vârstă a fost extins la 20–49 de ani. Analizele au confirmat că LC9 are o relație inversă cu infertilitatea, cu un efect superior față de LE8 în identificarea femeilor neafectate.

Capacitatea predictivă

Deși scorul LC9 a arătat o asociere semnificativă cu infertilitatea, performanța sa predictivă nu a fost semnificativ mai bună decât LE8 (AUC: 0.594 vs. 0.590; p = 0.2114). Totuși, LC9 a fost ușor mai eficient în excluderea cazurilor negative (NRI non-event = 0.0507), sugerând un potențial utilitar în screening negativ.

Interpretare și implicații

Rezultatele sugerează că o stare optimă de sănătate cardiovasculară – evaluată holistic prin LC9 – este asociată cu o probabilitate mai mică de infertilitate feminină. Această asociere este în special relevantă pentru componentele modifiabile precum somnul, greutatea corporală, glicemia și depresia.

Totuși, adăugarea depresiei ca a noua componentă nu a îmbunătățit semnificativ predicția infertilității comparativ cu modelul LE8, posibil din cauza corelațiilor între depresie și ceilalți factori. În plus, utilizarea scorului PHQ-9, un instrument de autoevaluare, limitează acuratețea evaluării sănătății mintale.

Concluzii

Scorul LC9 se asociază negativ și liniar cu infertilitatea feminină, sugerând că promovarea sănătății cardiovasculare și psihologice poate reduce riscul de infertilitate. Deși nu aduce o îmbunătățire semnificativă față de LE8 în predicția infertilității, LC9 oferă o perspectivă valoroasă asupra factorilor modificabili care pot fi vizați în intervenții preventive.

Sunt necesare studii prospective pentru a valida aceste concluzii și pentru a evalua utilitatea clinică a LC9 în consilierea reproductivă și în optimizarea sănătății femeilor tinere. De asemenea, dezvoltarea unor instrumente mai precise pentru evaluarea depresiei și integrarea altor factori psihologici (ex. stres, suport social) ar putea îmbunătăți predicția riscului de infertilitate.