Severitatea infecției COVID-19 ar putea fi explicată de genetică

©

Autor:

Severitatea infecției COVID-19 ar putea fi explicată de genetică
Din ce s-a observat până în prezent, infecția cu noul coronavirus SARS-CoV-2 este selectivă, imbolnăvind doar anumite persoane.
Deși cele mai severe forme se înregistrează la bătrâni sau la cei cu comorbidități, s-au raportat decese și la indivizi relativ tineri, fără patologie asociată. Din acest motiv, cercetătorii au început să studieze genomul acestor pacienți. Rezultatele ar putea identifica populația la risc de dezvoltare a formelor grave de infecție, pentru ca aceste persoane să beneficieze de protecție suplimentară. Mai mult, ar putea deschide calea unor noi tratamente împotriva infecției COVID-19.

Cercetările se bazează pe studii actuale despre ADN-ul a mii de participanți, dintre care unii au dezvoltat acum infecție cu coronavirus. De asemenea, se încearcă colectarea de ADN de la pacienții cu COVID-19 din locuri grav afectate precum Italia. Scopul acestor cercetări este de a face o comparație între ADN-ul persoanelor fără comorbidități (diabet zaharat, boală cardiacă sau boală pulmonară) cu forme severe ale infecției cu coronavirus și cele cu forme ușoare sau asimptomatici.

Un răspuns ar putea fi găsit la nivelul genelor care codifică pentru enzima ACE2 (enzima de conversie a angiotensinei 2), care este utilizată de coronavirusul SARS-CoV-2 pentru a pătrunde în celule umane. Imunologul Philip Murphy, de la Institutul Național de Alergologie și Boli Infecțioase, susține că variații ale genei ACE2, care determină mutații la nivelul receptorului pentru coronavirus, ar putea ușura intrarea acestuia în organism.

Andrea Ganna, un genetician de la Institutul pentru Medicină Moleculară din Finlanda, împreună cu Mark Daly, directorul acestui institut, au dezvoltat un website denumit The COVID-19 Host Genetics Initiative. Apoi au solicitat colegilor cercetători, care au studiat pe parcursul mai multor ani legătura dintre ADN și sănătate la mii de voluntari, să contribuie cu date la acest website. Foarte multe bănci biologice și voluntari, majoritatea din Europa și America, și-au dat acordul să participe la această acumulare de date, printre care și FinnGen. FinnGen conține probe de ADN și informații legate de sănătate de la 5% din populația Finlandei.

Mai mult, un ajutor dorește să ofere și una dintre cele mai mari bănci biologice din lume, cea din Anglia, care deține ADN de la 500. 000 de participanți. De asemenea, și compania deCODE Genetics din Islanda a primit aprobare din partea guvernului să adauge date legate de genomul și eventuala simptomatologie legată de COVID-19 a aproximativ jumătate din cei 364. 000 de locuitori ai Islandei.

Un ajutor va oferi si Universitatea Harvard, care deține proiectul Personal Genome Project. Acesta recrutează persoane dispuse să li se recolteze probe de țesut, date despre genom și alte informații legate de sănătate. La începutul lunii martie, mii de participanți au primit chestionare despre statusul lor în ceea ce privește infecția cu noul coronavirus. Peste 600 de participanți din America au răspuns în primele 48 de ore, ceea ce înseamnă că oamenii sunt cooperanți.

Alți cercetători merg în spitale pentru a face studia genomul pacienților cu COVID-19. Alessandra Reneiri, un genetician italian de la Universitatea din Siena, speră ca cel puțin 11 spitale să își dea acordul pentru această prelevare de probe ADN de la pacienții ce se oferă voluntari.

Jean-Laurent Casanova, un cercetător pediatru de la Universitatea Rockefeller, împreună cu medici pediatrii din toată lumea, vor să investigheze persoanele tinere cu forme severe ale infecției cu coronavirus și care ajung la terapie intensivă. Criteriile de includere sunt reprezentate de persoanele sub 50 de ani care au făcut COVID-19 și care inițial nu aveau nicio problemă de sănătate.

Pe lângă posibilitatea existenței unor variante genetice ale receptorului ACE2, o explicație ar putea fi dată și de diferențele la nivelul sistemului HLA (human leukocyte antigen) , care influențează răspunsul organismului la virusuri și bacterii.

Mai mult, o altă explicație ar fi aceea cum că persoanele cu sânge de grup O sunt protejate de virus. Această ipoteză a fost publicată de o echipă de cercetători din China.

Se așteaptă ca primele rezultate cu privire la genele susceptibile pentru infecția cu noul coronavirus să apară în următoarele câteva luni.

sursa: Science Mag

Data actualizare: 31-03-2020 | creare: 31-03-2020 | Vizite: 122
Bibliografie
How sick will the coronavirus make you? The answer may be in your genes: https://www.sciencemag.org/news/2020/03/how-sick-will-coronavirus-make-you-answer-may-be-your-genes#
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Posibilă răspândire la nivel global a infecției cu noul Coronavirus
  • Noi cercetări estimează evoluția epidemiei cu coronavirus
  • Numărul de persoane infectate cu coronavirus în China crește uluitor după modificarea metodei de numărare
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
     
     
     
    Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
    Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.