Simptomele menopauzei și cum îți afectează ele viața (la ce să te aștepți)

Menopauza reprezintă întreruperea fiziologică sau iatrogenă a menstruațiilor lunare, în urma reducerii funcției ovariene.

• Instalarea fiziologică a menopauzei apare în absența, de mai bine de un an, a menstrelor lunare. În mod normal, vârsta medie de instalare a menopauzei este de 51 de ani (între 45 și 55 de ani). Menopauza poate apărea mai precoce, după împlinirea vârstei de 40 de ani sau mai tardiv, peste 60 de ani.

• Menopauza precoce, sau insuficiența ovariană precoce, este reprezentată de întreruperea menstruațiilor secundară insuficienței ovariene iatrogene și apare, de regulă, în jurul vârstei de 40 de ani. Principalele cauze care duc la instalarea menopauzei precoce prin sunt reprezentate de subnutriție, fumat și locuirea la altitudini mari.

• Menopauza artificială sau iatrogenă presupune întreruperea permanentă a menstrelor lunare, în urma efectuării unor intervenții chirurgicale, precum ooforectomia, sau în urma administrării anumitor tipuri de tratamente pentru tratarea diferitelor boli neoplazice, precum chimioterapia sau radioterapia regiunii pelviene.

Menopauza, sub toate formele ei, prezintă manifestări clinice supărătoare și deseori îngrijorătoare pentru femeia în cauză, care pot duce la alterarea calității vieții acesteia, cel puțin pentru un timp. Multe dintre femeile aflate la menopauză se prezintă la medic pentru un tratament specific de combatere a acestor manifestări clinice, însă șansele de eradicare a simptomatologiei menopauzale sunt minime. Care sunt aceste manifestări clinice specifice menopauzei? Și cum afectează aceste manifestări clinice menopauzale viața de zi cu zi a femeii în cauză? [1], [2], [3], [4], [5]

Manifestări clinice specifice menopauzei

Înainte de instalarea menopauzei, în jurul vârstei de 40 de ani, apare sindromul perimenopauzal, caracterizat prin apariția neregulată a menstrelor și apariția, cu cel puțin un an înainte de instalarea menopauzei, a unor fluctuații mari de estrogen.

Sindromul perimenopauzal poate dura între șase și zece luni și constă, în aproximativ 75-85% din cazuri, în apariția bufeurilor și a transpirațiilor, ambele fiind datorate instabilității vasomotorii specifice acestei perioade. În majoritatea cazurilor, bufeurile persistă mai mult de un an, iar în 50% din cazuri, bufeurile persistă peste cinci ani.

Aceste bufeuri constau în apariția unei senzații de căldură mare, însoțită de perspirație abundentă. În timpul bufeurilor, pielea din regiunea capului și a gâtului se înroșește, iar temperatura locală devine crescută. Durata bufeurilor este cuprinsă, în medie, între 30 de secunde și 5 minute. Bufeurile pot fi urmate de frisoane. Bufeurile pot apărea pe perioada nopții sub aspectul unor transpirații profunde.

Mecanismul fiziopatogenic care duce la apariția bufeurilor nu este elucidat, dar ca factori favorizanți în apariție, în literatura de specialitate sunt amintiți ingestia băuturilor fierbinți, fumatul, alimentele condimentate, alimentele bogate în nitriți și sulfiți, cofeina și alcoolul.

Manifestările clinice apărute în cadrul menopauzei sunt numeroase. Modificările neuropsihice apărute în cadrul menopauzei sunt reprezentate de pierderi de memorie, dificultăți de concentrare, anxietate, depresie. Acestea sunt datorate scăderii nivelului de estrogen, apărută odată cu instalarea menopauzei.

Pe lângă aceste manifestări neuropsihice, menopauza mai poate fi caracterizată prin următoarele semne și simptome clinice, clasificate în trei categorii: cele mai frecvente, cele mai severe și cele mai rare.

Cel mai frecvent întâlnite simptome de menopauză:

• Bufeuri de căldură
• Transpirații nocturne
• Creștere în greutate
• Insomnie și alte tulburări de somn
• Fatigabilitate
• Iritabilitate
• Concentrare deficitară
• Disurie
• Tulburări urinare (pierderi involuntare de urină)
• Parestezii
• Palpitați.

Cele mai severe manifestări ale menopauzei:

• Subțierea și uscarea mucoasei vulvare și vaginale (din cauza scăderii nivelului de estrogen, cu apariția secundară a atrofiei locale)
• Senzație de arsură sau prurit vulvar și vaginal, din cauza uscăciunii mucoaselor vulvară și vaginală
• Iritație vulvară și vaginală
• Infecții vaginale frecvente
• Infecții urinare frecvente (cistită)
• Dispareunie (durere în timpul actului sexual)
• Atrofia organelor genitale externe
• Creșterea ph-ului vaginal
• Amețeli
• Grețuri
• Constipație
• Diaree
• Artralgii (dureri articulare)
• Mialgii (dureri musculare)
• Senzația de mâini și de picioare reci
• Obezitate tronculară
• Scăderea masei musculare
• Uscarea tegumentelor
• Apariția ridurilor faciale
• Creșterea pilozității corporale
• Diminuarea tonicității mușchilor pectorali, care influențează în mod direct aspectul sânilor, aceștia devenind mai mici și mai lăsați
• Scăderea libidoului
• Senzația de eșec total și de inutilitate
• Apatie
• Tristețe fără motiv
• Depresie
• Anxietate
• Tulburări psiho-emoționale (iritabilitate, emtivitate)
• Frecvente reacții impulsive
• Scăderea capacității de concentrare și de memorare
• Redoare articulară, durere și disconfort la nivelul articulațiilor
• Cefalee (durere de cap)
• Căderea părului
• Subțierea firelor de păr.

Cele mai rare simptome ale menopauzei:

• Tulburări ale raționamentului logic
• Psihoze afective (apariția frecventă a „crizelor de gelozie” sau „delirul de gelozie”). [1], [2], [3], [4], [5]

Cum afectează simptomele menopauzei viața de zi cu zi a femeii în cauză?

Cu toate că menopauza este un fenomen fiziologic care apare pe parcursul vieții fiecărei femei, după încheierea perioadei reproductive aceasta poate duce la apariția a numeroase probleme de sănătate, cu agravarea calității vieții persoanei în cauză.

La menopauză crește riscul de apariție a osteoporozei, caracterizată prin demineralizare osoasă și pierdere de masă osoasă, datorată scăderii secreției de estrogen. Cea mai mare cantitate de masă osoasă se pierde rapid pe parcursul primilor doi ani de menopauză. Osteoporoza este asociată unui risc crescut de apariție a fracturilor (cel mai frecvent, fracturi de șold), a deformărilor osoase și a tasării (deformării) coloanei vertebrale.

De asemenea, femeile aflate la menopauză prezintă risc crescut de a dezvolta și alte tipuri de afecțiuni, precum diabet zaharat, diferite tipuri de boli cardiovasculare (precum hipertensiune arterial, etc.), boli autoimune, boală Alzheimer, diferite patologii genitale (precum atrofie endometrială, vaginită atrofică, anumite infecții uterine sau cervicale) sau urinare (infecții urinare cronice), sau diferite forme de cancer, precum cancer de col uterin, cancer endometrial, cancer vaginal.

Menopauza poate agrava a numite afecțiuni reumatismale, precum reumatismul articular, etc.

Manifestările clinice specifice menopauzei pot agrava calitatea vieții femeii în cauză și pot interfera cu activitățile cotidiene ale acesteia, îngreunând munca fizică și intelectuală. Numeroase femei, din cauza simptomelor specifice menopauzei, nu se pot odihni noaptea. Altele prezintă stări de anxietate sau de depresie inexplicabile, fiind puse în situația prezentării pentru un consult psihiatric. Alte femei înregistrează o creștere marcantă în greutate, în ciuda unui regim alimentar echilibrat. Altele pot observa o modificare a aspectului tegumentelor feței și nu numai. Și lista manifestărilor clinice apărute la menopauză ar putea continua, fiind specifică fiecărei femei în parte. [1], [2], [3], [4], [5]

Care este limita dintre normal și patologic? Când un simptom nu mai poate fi atribuit menopauzei și trebuie investigat pentru identificarea cauzei?

Există anumite manifestări clinice care, deşi apar precoce după instalarea menopauzei şi pot fi atribuite simptomatologiei menopauzale, ele sunt datorate, de fapt, altor afecțiuni.

Palpitațiile, apărute în rândul unei femei intrată de curând la menopauză, însoțite de tahicardie, dureri precordiale, dispnee, oboseală, stări de lipotimie, etc., deşi pot fi întâlnite frecvent la menopauză, în acest context clinic ele sunt datorate unei afecțiuni cardiace.

Durerile de cap severe, însoțite de tulburări de echilibru, grețuri, parestezii şi amețeli, în ciuda faptului că apar după instalarea menopauzei, ele pot aparține unui episod de accident vascular cerebral.

Redoarea articulară care persistă mai mult de 30 de minute în fiecare dimineață şi este însoțită de durere sau disconfort al articulației, mialgii şi scăderea masei musculare, cu toate că apare în rândul unei femei recent aflată la menopauză, ea poate fi expresia unei afecțiuni articulare.

În general, anxietatea, depresia şi psihozele afective apare în episoade după instalarea menopauzei şi nu sunt prezente tot timpul. Persistența unei stări de depresie sau anxietate, mai mult de trei săptămâni, poate sugera apariția unei afecțiuni psihiatrice, deşi a apărut după instalarea menopauzei.

Astfel, durerile puternice şi continue de cap, palpitațiile severe, amețelile şi alte manifestări clinice descrise anterior, dacă se agravează în timp şi dacă devin extrem de severe, este posibil ca ele să nu mai aparțină sindromului menopauzal, ci să fie datorate unei anumite patologii.