Simțul umorului

Simțul umorului

©

Autor:

Simțul umorului
Un francez, un american È™i un român intră într-un bar...” Încă de la primele cuvinte creierul nostru a recunoscut începutul unui banc È™i procesează rapid informaÈ›iile care ne ajută să ajungem la „cheia de rezolvare”.
Simțul umorului este o trăsătură universală a psihologiei umane, despre care cele mai noi studii din domeniul neuroștiințelor arată că are un rol vital pentru funcționarea cognitivă și socio-afectivă.

Umorul este un fenomen complex, bazat pe numeroase procese ce au loc la nivelul creierului și sistemului nervos periferic. Totodată, umorul este o trăsătură specifică exclusiv ființei umane, cu numeroase implicații pentru diferite domenii: medicină, psihoterapie, divertisment etc. (1), (2)

De ce și cum apare umorul?

Mai multe teorii au fost lansate pentru explicarea umorului. Acestea nu se exclud È™i nici nu se contrazic, ci coexistă È™i explică fiecare un alt aspect al umorului, sugerând astfel încă o dată complexitatea lui.
Principalele teorii propuse de-a lungul timpului sunt:
  • teoria superiorității  - susÈ›ine că umorul implică un sentiment de superioritate al celui care se amuză de o situaÈ›ie, de contextul sau protagoniÈ™tii ei;
  • teoria eliberării/sentimentului de uÈ™urare  - consideră că râsul prin care se exprimă umorul este o formă de eliberare a tensiunii care se acumulează la nivel mental;
  • teoria incongruenÈ›ei - sugerează că sursa umorului ar fi o neconcordanță între aÈ™teptările noastre È™i ceea ce se întâmplă de fapt.

Dacă primele două teorii pun accent pe aspectul social, psihologic și fiziologic al umorului, cea de-a treia se referă la partea cognitivă și lingvistică a umorului.

Teoria incongruenței este cea mai agreată de cercetătorii care studiază acest fenomen. Conform acestui model, umorul apare astfel:
  • în primă fază persoana identifică o incongruență, un aspect care nu se potriveÈ™te cu contextul È™i cu aÈ™teptările sale È™i îi provoacă surpriză;
  • în a doua etapă incongruenÈ›a este înÈ›eleasă È™i rezolvată;
  • în ultima fază persoana înÈ›elege că ceea ce „rezolvă problema” este un nonsens plăcut, surprinzător, care îi stârneÈ™te amuzamentul. (1), (3)

Umorul la femei și bărbați

Se pare că cele două sexe percep și se raportează diferit la stimulii amuzanți.

Iată câteva concluzii la care studiile din domeniu au ajuns în privinÈ›a acestor diferenÈ›e:
  • Femeile râd semnificativ mai mult decât bărbaÈ›ii. Atât femeile, cât È™i bărbaÈ›ii râd mai mult în interacÈ›iunile cu bărbaÈ›i, decât cu femei. Acestea sunt concluziile analizei a 1200 de episoade înregistrate spontan în diferite contexte de către un psiholog de la Universitatea din Maryland. (4)
  • În general ambele sexe folosesc aproximativ acelaÈ™i sistem de răspuns la stimulii amuzanÈ›i, însă cu mici diferenÈ›e: la femei se activează zonele cerebrale implicate în limbaj È™i memoria de lucru mult mai mult decât se întâmplă la bărbaÈ›i. De asemenea, la femei s-a observat o activare a zonelor implicate în percepÈ›ia emoÈ›iilor, iar la bărbaÈ›i o activare a zonelor care reglează emoÈ›iile. Un studiu a monitorizat activitatea cerebrală a participanÈ›ilor în timp ce urmăreau desene amuzante; concluzia a fost că ariile cerebrale care generează sentimente plăcute ca reacÈ›ie la experienÈ›e noi sunt mult mai intens activate la femei. BărbaÈ›ii se aÈ™teptau ca desenele vizionate să fie amuzante, aÈ™a că nu erau la fel de „impresionaÈ›i” ca femeile, care pentru că aveau aÈ™teptări mai scăzute, erau  mai încântate de ceea ce vedeau. (5), (6)
  • Există un stereotip destul de răspândit conform căruia bărbaÈ›ii ar avea mai mult umor decât femeile. Un studiu (2011, Universitatea San Diego) care a pus în evidență această prejudecată a constat în prezentarea unor desene amuzante participanÈ›ilor (femei È™i bărbaÈ›i). Ulterior aceÈ™tia au fost solicitaÈ›i să ghicească genul autorilor acelor desene – cele mai amuzante au fost puse pe seama bărbaÈ›ilor, iar cele mai puÈ›in inspirate pe seama femeilor. RugaÈ›i apoi să îÈ™i auto-evalueze nivelul de umor, bărbaÈ›ii È™i-au acordat în medie nota 2,3 din 5, în timp ce femeile doar 1,5 din 5. Dacă e adevărat sau nu că abilitatea bărbaÈ›ilor de a fi amuzanÈ›i e mai puternică decât a femeilor rămâne de văzut, pentru că studii în acest sens au ajuns la concluzii contradictorii. (7), (8)
  • Un aspect interesant observat de autorii unui studiu din 2014 realizat pe copii a fost că aceÈ™tia au în general un stil umoristic ce tinde să semene mai degrabă cu al tatălui decât cu al mamei. (9)

Umorul la nivel cerebral

Umorul utilizează o serie de rețele corticale și subcorticale. Așa cum am văzut mai sus, individul trebuie să sesizeze o neconcordanță (incongruență) pe care să o rezolve.

La adulți

Primele aspecte privind mecanismele cerebrale implicate au fost observate la începutul anilor 70, în cazul pacienÈ›ilor cu leziuni la nivelul creierului. Acestora le era greu să facă diferenÈ›a între desenele animate amuzante È™i cele neutre. Practic în urma leziunilor cerebrale, simÈ›ul umorului le fusese afectat. Treptat, studiile au relevat din ce în ce mai multe informaÈ›ii despre zonele corticale È™i procesele care au loc în percepÈ›ia È™i reacÈ›ia la umor. Dezvoltarea metodelor de imagerie prin rezonanță magnetică a ajutat semnificativ cercetarea în acest domeniu. Iată câteva informaÈ›ii aflate:
  • stimulii care produc diferite tipuri de umor sunt procesaÈ›i de reÈ›ele neuronale separate (de exemplu, stimulii sonori amuzanÈ›i sunt procesaÈ›i în emisfera stângă; glumele care se bazează pe context activează lobul temporal bilateral);
  • înÈ›elegerea umorului È™i aprecierea lui sunt două sub-procese distincte, operate de arii cerebrale  diferite – în înÈ›elegerea umorului este implicată zona frontală, unde are loc procesarea È™i rezolvarea incongruenÈ›elor, iar în cazul aprecierii umorului sunt implicate reÈ›ele limbice, care participă È™i la procesarea È™i exprimarea afectelor;
  • în 2003 s-a observat pentru prima dată că centrul recompensei din creier, responsabil pentru emoÈ›iile pozitive ce apar în urma unui câÈ™tig de bani sau după consumul de droguri, este de asemenea implicat È™i în apariÈ›ia umorului.

DeÈ™i rezultatele cercetărilor indică o implicare a ambelor emisfere în procesarea umorului, este nevoie de studii suplimentare pentru a se vedea în ce măsură contribuie fiecare. (1), (10)

Când ascultăm o glumă, în creierul nostru:
  • lobul frontal procesează informaÈ›iile;
  • aria cerebrală motorie apelează la experienÈ›ele anterioare învățate pentru a orienta corpul spre miÈ™cări specifice (de exemplu cele asociate cu râsul);
  • nucleul accumbens (nucleus accumbens) evaluează nivelul de plăcere È™i recompensă pe care ni-l creează povestea auzită.

Simultan bătăile inimii se accelerează, apare râsul È™i creierul eliberează neurotransmițători È™i o serie de endorfine. (11)

La copii

Scanarea cerebrală în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 6 È™i 12 ani, în timp ce urmăreau materiale amuzante în cadrul unui studiu din 2012 realizat la Universitatea de medicină de la Stanford, a arătat că o parte dintre reÈ›elele cerebrale implicate în umor la adulÈ›i sunt activate È™i la copii, chiar dacă circuitele neuronale se maturizează È™i devin mai sofisticate odată cu creÈ™terea. Este vorba mai exact despre două tipuri de regiuni cerebrale:
  • joncÈ›iunea temporo-occipitală-parietală, care la copii era activată în ambele părÈ›i ale creierului, spre deosebire de adulÈ›i, la care un studiu anterior indicase o activare doar a părÈ›ii stângi;
  • regiunile mezolimbice ale creierului, care procesează recompensele, erau mult mai intens activate la copiii mai mici, ceea ce ar putea fi un semn al faptului că circuitul recompensei devine mai sofisticat odată cu maturizarea, dar È™i că e posibil ca filmuleÈ›ele respective să fi fost mai amuzante pentru copiii de o vârstă mai mică.

Studiile privind simÈ›ul umorului la copii sunt abia la început, însă mai multe informaÈ›ii despre acest aspect ar putea oferi o mai bună înÈ›elegere a stabilității emoÈ›ionale a copilului È™i a dezvoltării sale cognitive. (12)

Dacă ai umor...

ești mai sănătos?

Studiile din domeniul psihologiei au arătat că oamenii folosesc umorul ca pe o metodă de a face față situaÈ›iilor dificile cu care se confruntă (mecanism de coping). De altfel, expresia „a face haz de necaz” ilustrează exact acest aspect. În plus, un studiu realizat în 1992 a identificat o corelaÈ›ie între folosirea umorului ca mecanism de coping È™i stimă de sine ridicată, respectiv reducerea depresiei È™i sentimentului de singurătate la elevi. (13)
În străinătate este populară terapia prin râs, o metodă complementară la medicina convenÈ›ională, prin care se încearcă stimularea râsului È™i a umorului pentru efectele lor benefice asupra organismului, dar mai ales pentru a ajuta pacienÈ›ii să facă față procedurilor medicale È™i tratamentelor dureroase ori de durată.
Mai multe despre terapia prin râs citiÈ›i aici.

ești mai fericit?

SimÈ›ul umorului ne orientează spre gânduri pozitive È™i ne distrage atenÈ›ia de la cele negative, favorizând o stare de spirit mai bună. Stimulii amuzanÈ›i activează reÈ›elele neuronale implicate în recompensă È™i plăcere, aÈ™a că cel puÈ›in pe termen scurt ne vom simÈ›i mai bine atunci când simÈ›ul umorului este pus în valoare. În plus, râsul – reacÈ›ia fiziologică la umor – stimulează producerea de neurotransmițători (dopamina, serotonina) È™i endorfine, inhibând secreÈ›ia cortizolului („hormonul stresului”).
Mai multe despre relaÈ›ia dintre umor, râs È™i fericire citiÈ›i aici.

ești mai atractiv?

SimÈ›ul umorului este o calitate extrem de apreciată la ceilalÈ›i, mai ales la persoanele pe care le vedem ca posibili parteneri sexuali. O explicaÈ›ie din perspectiva evoluÈ›ionistă este că alături de un simÈ› dezvoltat al umorului ne aÈ™teptăm să găsim la acea persoană È™i alte „gene bune” - inteligență, creativitate, sănătate mentală etc. Există însă diferenÈ›e de gen în ceea ce priveÈ™te comportamentul È™i strategiile reproductive raportate la umor:
  • femeile apreciază mai mult simÈ›ul umorului la bărbaÈ›i, râd È™i zâmbesc mai mult în timpul conversaÈ›iilor È™i sunt atrase de bărbaÈ›ii care le fac să râdă
  • bărbaÈ›ii nu au neapărat o preferință pentru femeile cu umor, însă îÈ™i doresc o parteneră care să râdă la glumele lor. (14), (15)

ești mai inteligent?

În general avem tendinÈ›a să considerăm că persoanele cu un simÈ› dezvoltat al umorului sunt È™i mai inteligente. În acest caz rezultatele studiilor în această direcÈ›ie se pare că susÈ›in această corelaÈ›ie. PuÈ™i în situaÈ›ia de a crea poveÈ™ti È™i desene amuzante, creaÈ›iile participanÈ›ilor cu nivelul cel mai ridicat al inteligenÈ›ei generale au fost evaluate ca fiind cele mai amuzante în comparaÈ›ie cu a celorlalÈ›i participanÈ›i. Studiul (2008, U.S.A.) s-a desfășurat pe 185 de participanÈ›i È™i rezultatele au confirmat aceaÈ™i corelaÈ›ie obÈ›inută de cercetări anterioare.  (16)
 

Beneficiile umorului

Umorul joacă un rol important pe plan cognitiv, afectiv È™i social. Iată câteva dintre beneficiile observate de psihologi È™i cercetători de-a lungul studierii acestei abilități:
  • umorul influenÈ›ează calitatea relaÈ›iilor sociale; s-a observat că legăturile interpersonale care au la bază simÈ›ul umorului împărtășit sunt mai strânse È™i mai plăcute; partenerii de viață cu un umor ridicat relatează o mai mare satisfacÈ›ie de cuplu È™i o reducere a nivelul de stres de la serviciu;
  • cu ajutorul umorului se pot nuanÈ›a unele critici mai dure, pâstrându-le mesajul È™i îmbunătățind forma sub care este transmis; în plus, studii în acest sens au arătat că persoanele care critică folosindu-se de umor par mai puÈ›in furioase È™i mai stăpâne pe situaÈ›ie; (13)
  • umorul îmbunătățeÈ™te memoria, favorizând retenÈ›ia informaÈ›iilor în memoria de lungă durată; în cazul elevilor s-a observat că învață mai uÈ™or atunci când profesorii folosesc umorul ca unealtă pedagogică; în plus, atmosfera din clasă este mai plăcută È™i anxietatea mai redusă;
  • umorul poate stimula creativitatea È™i abilitatea de a rezolva probleme; s-a observat că simpla vizionare a unor filme amuzante sau ascultarea unor glume poate îmbunătăți aceste abilități, o explicaÈ›ie fiind că umorul stimulează emisfera dreaptă, implicată în gândirea creativă; (17)
  • la locul de muncă, un studiu publicat la începutul anilor 2000 a arătat că angajaÈ›ii cu cele mai bune performanÈ›e îÈ™i exprimau umorul de cel puÈ›in două ori mai mult decât angajaÈ›ii cu rezultate medii. (18)

Data actualizare: 15-01-2023 | creare: 28-05-2015 | Vizite: 6317
Bibliografie
(1) Neuroscience of Humor Processing: A Selective Review, link: http://www.israeli-humor-studies.org/image/users/122789/ftp/my_files/issue%201/Rozengurt%20paper.pdf?id=9328661
(2)The neural basis of humour processing, link: http://www.nature.com/nrn/journal/v14/n12/full/nrn3566.html
(3)Humor as a Mental Fitness Indicator, link: http://www.epjournal.net/wp-content/uploads/ep06652666.pdf
(4)How and Why Humor Differs Between the Sexes, link: http://psychcentral.com/lib/how-and-why-humor-differs-between-the-sexes/
(5)Gender differences in the neural correlates of humor processing: Implications for different processing modes, link: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0028393211000728
(6)Stanford/Packard imaging study shows how humor activates kids' brain regions, link: http://med.stanford.edu/news/all-news/2012/01/stanfordpackard-imaging-study-shows-how-humor-activates-kids-brain-regions.html
(7)Funny Finding: Men Win Humor Test (by a Hair), link: http://ucsdnews.ucsd.edu/archive/newsrel/soc/20111019HumorTest.asp
(8)Humor ability reveals intelligence, predicts mating success, and is higher in males, link: https://www.psychologytoday.com/files/attachments/95822/humor-predicts-mating-success.pdf
(9)What Shapes a Child s Sense of Humor?, link: https://www.cogneurosociety.org/children_humor_cns2014/
(10)Gender differences are a laughing matter, Stanford brain study shows, link: http://med.stanford.edu/news/all-news/2005/11/gender-differences-are-a-laughing-matter-stanford-brain-study-shows.html
(11)Humor, Laughter, and Those Aha Moments, link: http://hms.harvard.edu/sites/default/files/HMS_OTB_Spring10_Vol16_No2.pdf
(12)Stanford/Packard imaging study shows how humor activates kids' brain regions, link: http://med.stanford.edu/news/all-news/2012/01/stanfordpackard-imaging-study-shows-how-humor-activates-kids-brain-regions.html
(13)Humor Perception: The Contribution of Cognitive Factors, link: http://scholarworks.gsu.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1030&context=psych_diss
(14)How and Why Humor Differs Between the Sexes, link: http://psychcentral.com/lib/how-and-why-humor-differs-between-the-sexes/
(15)Humor ability reveals intelligence, predicts mating success, and is higher in males, link: https://www.psychologytoday.com/files/attachments/95822/humor-predicts-mating-success.pdf
(16)Humor as a Mental Fitness Indicator, link: http://www.epjournal.net/wp-content/uploads/ep06652666.pdf
(17)30 Benefits of Humor at Work, link: http://www.humorthatworks.com/benefits/30-benefits-of-humor-at-work/
(18)Benefits of humor, link: http://changingminds.org/techniques/humor/benefits_humor.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Ce spune neuroÈ™tiinÈ›a despre umor?
  • Persoanele amuzante sunt mai inteligente decât cele sobre - confirmat È™tiinÈ›ific
  • Cum te poate face autoironia să te simÈ›i mai fericit
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum