Simțul umorului

„Un francez, un american și un român intră într-un bar...” Încă de la primele cuvinte creierul nostru a recunoscut începutul unui banc și procesează rapid informațiile care ne ajută să ajungem la „cheia de rezolvare”.
Simțul umorului este o trăsătură universală a psihologiei umane, despre care cele mai noi studii din domeniul neuroștiințelor arată că are un rol vital pentru funcționarea cognitivă și socio-afectivă.

Umorul este un fenomen complex, bazat pe numeroase procese ce au loc la nivelul creierului și sistemului nervos periferic. Totodată, umorul este o trăsătură specifică exclusiv ființei umane, cu numeroase implicații pentru diferite domenii: medicină, psihoterapie, divertisment etc. (1), (2)

De ce și cum apare umorul?

Mai multe teorii au fost lansate pentru explicarea umorului. Acestea nu se exclud și nici nu se contrazic, ci coexistă și explică fiecare un alt aspect al umorului, sugerând astfel încă o dată complexitatea lui.
Principalele teorii propuse de-a lungul timpului sunt:

• teoria superiorității  - susține că umorul implică un sentiment de superioritate al celui care se amuză de o situație, de contextul sau protagoniștii ei;
• teoria eliberării/sentimentului de ușurare  - consideră că râsul prin care se exprimă umorul este o formă de eliberare a tensiunii care se acumulează la nivel mental;
• teoria incongruenței - sugerează că sursa umorului ar fi o neconcordanță între așteptările noastre și ceea ce se întâmplă de fapt.

Dacă primele două teorii pun accent pe aspectul social, psihologic și fiziologic al umorului, cea de-a treia se referă la partea cognitivă și lingvistică a umorului.

Teoria incongruenței este cea mai agreată de cercetătorii care studiază acest fenomen. Conform acestui model, umorul apare astfel:

• în primă fază persoana identifică o incongruență, un aspect care nu se potrivește cu contextul și cu așteptările sale și îi provoacă surpriză;
• în a doua etapă incongruența este înțeleasă și rezolvată;
• în ultima fază persoana înțelege că ceea ce „rezolvă problema” este un nonsens plăcut, surprinzător, care îi stârnește amuzamentul. (1), (3)

Umorul la femei și bărbați

Se pare că cele două sexe percep și se raportează diferit la stimulii amuzanți.

Iată câteva concluzii la care studiile din domeniu au ajuns în privința acestor diferențe:

• Femeile râd semnificativ mai mult decât bărbații. Atât femeile, cât și bărbații râd mai mult în interacțiunile cu bărbați, decât cu femei. Acestea sunt concluziile analizei a 1200 de episoade înregistrate spontan în diferite contexte de către un psiholog de la Universitatea din Maryland. (4)
• În general ambele sexe folosesc aproximativ același sistem de răspuns la stimulii amuzanți, însă cu mici diferențe: la femei se activează zonele cerebrale implicate în limbaj și memoria de lucru mult mai mult decât se întâmplă la bărbați. De asemenea, la femei s-a observat o activare a zonelor implicate în percepția emoțiilor, iar la bărbați o activare a zonelor care reglează emoțiile. Un studiu a monitorizat activitatea cerebrală a participanților în timp ce urmăreau desene amuzante; concluzia a fost că ariile cerebrale care generează sentimente plăcute ca reacție la experiențe noi sunt mult mai intens activate la femei. Bărbații se așteptau ca desenele vizionate să fie amuzante, așa că nu erau la fel de „impresionați” ca femeile, care pentru că aveau așteptări mai scăzute, erau  mai încântate de ceea ce vedeau. (5), (6)
• Există un stereotip destul de răspândit conform căruia bărbații ar avea mai mult umor decât femeile. Un studiu (2011, Universitatea San Diego) care a pus în evidență această prejudecată a constat în prezentarea unor desene amuzante participanților (femei și bărbați). Ulterior aceștia au fost solicitați să ghicească genul autorilor acelor desene – cele mai amuzante au fost puse pe seama bărbaților, iar cele mai puțin inspirate pe seama femeilor. Rugați apoi să își auto-evalueze nivelul de umor, bărbații și-au acordat în medie nota 2,3 din 5, în timp ce femeile doar 1,5 din 5. Dacă e adevărat sau nu că abilitatea bărbaților de a fi amuzanți e mai puternică decât a femeilor rămâne de văzut, pentru că studii în acest sens au ajuns la concluzii contradictorii. (7), (8)
• Un aspect interesant observat de autorii unui studiu din 2014 realizat pe copii a fost că aceștia au în general un stil umoristic ce tinde să semene mai degrabă cu al tatălui decât cu al mamei. (9)

Umorul la nivel cerebral

Umorul utilizează o serie de rețele corticale și subcorticale. Așa cum am văzut mai sus, individul trebuie să sesizeze o neconcordanță (incongruență) pe care să o rezolve.

La adulți

Primele aspecte privind mecanismele cerebrale implicate au fost observate la începutul anilor 70, în cazul pacienților cu leziuni la nivelul creierului. Acestora le era greu să facă diferența între desenele animate amuzante și cele neutre. Practic în urma leziunilor cerebrale, simțul umorului le fusese afectat. Treptat, studiile au relevat din ce în ce mai multe informații despre zonele corticale și procesele care au loc în percepția și reacția la umor. Dezvoltarea metodelor de imagerie prin rezonanță magnetică a ajutat semnificativ cercetarea în acest domeniu. Iată câteva informații aflate:

• stimulii care produc diferite tipuri de umor sunt procesați de rețele neuronale separate (de exemplu, stimulii sonori amuzanți sunt procesați în emisfera stângă; glumele care se bazează pe context activează lobul temporal bilateral);
• înțelegerea umorului și aprecierea lui sunt două sub-procese distincte, operate de arii cerebrale  diferite – în înțelegerea umorului este implicată zona frontală, unde are loc procesarea și rezolvarea incongruențelor, iar în cazul aprecierii umorului sunt implicate rețele limbice, care participă și la procesarea și exprimarea afectelor;
• în 2003 s-a observat pentru prima dată că centrul recompensei din creier, responsabil pentru emoțiile pozitive ce apar în urma unui câștig de bani sau după consumul de droguri, este de asemenea implicat și în apariția umorului.

Deși rezultatele cercetărilor indică o implicare a ambelor emisfere în procesarea umorului, este nevoie de studii suplimentare pentru a se vedea în ce măsură contribuie fiecare. (1), (10)

Când ascultăm o glumă, în creierul nostru:

• lobul frontal procesează informațiile;
• aria cerebrală motorie apelează la experiențele anterioare învățate pentru a orienta corpul spre mișcări specifice (de exemplu cele asociate cu râsul);
• nucleul accumbens (nucleus accumbens) evaluează nivelul de plăcere și recompensă pe care ni-l creează povestea auzită.

Simultan bătăile inimii se accelerează, apare râsul și creierul eliberează neurotransmițători și o serie de endorfine. (11)

La copii

Scanarea cerebrală în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani, în timp ce urmăreau materiale amuzante în cadrul unui studiu din 2012 realizat la Universitatea de medicină de la Stanford, a arătat că o parte dintre rețelele cerebrale implicate în umor la adulți sunt activate și la copii, chiar dacă circuitele neuronale se maturizează și devin mai sofisticate odată cu creșterea. Este vorba mai exact despre două tipuri de regiuni cerebrale:

• joncțiunea temporo-occipitală-parietală, care la copii era activată în ambele părți ale creierului, spre deosebire de adulți, la care un studiu anterior indicase o activare doar a părții stângi;
• regiunile mezolimbice ale creierului, care procesează recompensele, erau mult mai intens activate la copiii mai mici, ceea ce ar putea fi un semn al faptului că circuitul recompensei devine mai sofisticat odată cu maturizarea, dar și că e posibil ca filmulețele respective să fi fost mai amuzante pentru copiii de o vârstă mai mică.

Studiile privind simțul umorului la copii sunt abia la început, însă mai multe informații despre acest aspect ar putea oferi o mai bună înțelegere a stabilității emoționale a copilului și a dezvoltării sale cognitive. (12)

Dacă ai umor...

ești mai sănătos?

Studiile din domeniul psihologiei au arătat că oamenii folosesc umorul ca pe o metodă de a face față situațiilor dificile cu care se confruntă (mecanism de coping). De altfel, expresia „a face haz de necaz” ilustrează exact acest aspect. În plus, un studiu realizat în 1992 a identificat o corelație între folosirea umorului ca mecanism de coping și stimă de sine ridicată, respectiv reducerea depresiei și sentimentului de singurătate la elevi. (13)
În străinătate este populară terapia prin râs, o metodă complementară la medicina convențională, prin care se încearcă stimularea râsului și a umorului pentru efectele lor benefice asupra organismului, dar mai ales pentru a ajuta pacienții să facă față procedurilor medicale și tratamentelor dureroase ori de durată.
Mai multe despre terapia prin râs citiți aici.

ești mai fericit?

Simțul umorului ne orientează spre gânduri pozitive și ne distrage atenția de la cele negative, favorizând o stare de spirit mai bună. Stimulii amuzanți activează rețelele neuronale implicate în recompensă și plăcere, așa că cel puțin pe termen scurt ne vom simți mai bine atunci când simțul umorului este pus în valoare. În plus, râsul – reacția fiziologică la umor – stimulează producerea de neurotransmițători (dopamina, serotonina) și endorfine, inhibând secreția cortizolului („hormonul stresului”).
Mai multe despre relația dintre umor, râs și fericire citiți aici.

ești mai atractiv?

Simțul umorului este o calitate extrem de apreciată la ceilalți, mai ales la persoanele pe care le vedem ca posibili parteneri sexuali. O explicație din perspectiva evoluționistă este că alături de un simț dezvoltat al umorului ne așteptăm să găsim la acea persoană și alte „gene bune” - inteligență, creativitate, sănătate mentală etc. Există însă diferențe de gen în ceea ce privește comportamentul și strategiile reproductive raportate la umor:

• femeile apreciază mai mult simțul umorului la bărbați, râd și zâmbesc mai mult în timpul conversațiilor și sunt atrase de bărbații care le fac să râdă
• bărbații nu au neapărat o preferință pentru femeile cu umor, însă își doresc o parteneră care să râdă la glumele lor. (14), (15)

ești mai inteligent?

În general avem tendința să considerăm că persoanele cu un simț dezvoltat al umorului sunt și mai inteligente. În acest caz rezultatele studiilor în această direcție se pare că susțin această corelație. Puși în situația de a crea povești și desene amuzante, creațiile participanților cu nivelul cel mai ridicat al inteligenței generale au fost evaluate ca fiind cele mai amuzante în comparație cu a celorlalți participanți. Studiul (2008, U.S.A.) s-a desfășurat pe 185 de participanți și rezultatele au confirmat aceași corelație obținută de cercetări anterioare.  (16)
 

Beneficiile umorului

Umorul joacă un rol important pe plan cognitiv, afectiv și social. Iată câteva dintre beneficiile observate de psihologi și cercetători de-a lungul studierii acestei abilități:

• umorul influențează calitatea relațiilor sociale; s-a observat că legăturile interpersonale care au la bază simțul umorului împărtășit sunt mai strânse și mai plăcute; partenerii de viață cu un umor ridicat relatează o mai mare satisfacție de cuplu și o reducere a nivelul de stres de la serviciu;
• cu ajutorul umorului se pot nuanța unele critici mai dure, pâstrându-le mesajul și îmbunătățind forma sub care este transmis; în plus, studii în acest sens au arătat că persoanele care critică folosindu-se de umor par mai puțin furioase și mai stăpâne pe situație; (13)
• umorul îmbunătățește memoria, favorizând retenția informațiilor în memoria de lungă durată; în cazul elevilor s-a observat că învață mai ușor atunci când profesorii folosesc umorul ca unealtă pedagogică; în plus, atmosfera din clasă este mai plăcută și anxietatea mai redusă;
• umorul poate stimula creativitatea și abilitatea de a rezolva probleme; s-a observat că simpla vizionare a unor filme amuzante sau ascultarea unor glume poate îmbunătăți aceste abilități, o explicație fiind că umorul stimulează emisfera dreaptă, implicată în gândirea creativă; (17)
• la locul de muncă, un studiu publicat la începutul anilor 2000 a arătat că angajații cu cele mai bune performanțe își exprimau umorul de cel puțin două ori mai mult decât angajații cu rezultate medii. (18)