Șoferii de camion au nevoie de asistență medicală personalizată pentru a-și face meseria în condiții optime

Șoferii de camioane joacă un rol esențial în economiile globale, asigurând transportul majorității bunurilor și mărfurilor. În Statele Unite, aproximativ 71,6% din valoarea totală a mărfurilor este transportată cu camioane, iar în Regatul Unit acest procent ajunge la 98%.
Profesia de șofer de camion se caracterizează prin ore de lucru prelungite, schimburi neregulate, privare de somn și acces limitat la alimente sănătoase. Aceste condiții contribuie la comportamente nesănătoase, precum alimentația deficitară, inactivitatea fizică, consumul de tutun și alcool. De asemenea, șoferii de camioane prezintă un risc crescut pentru probleme de sănătate precum obezitatea, hipertensiunea și hipercolesterolemia.

În ciuda existenței unor programe de promovare a sănătății destinate șoferilor de camioane, eficacitatea acestora nu este pe deplin cunoscută. Studiile anterioare au avut limitări metodologice și nu au oferit estimări precise ale efectelor intervențiilor.

Studiul de la University of South Australia și-a propus să evalueze eficacitatea intervențiilor asupra comportamentelor de sănătate și a biomarkerilor cardiometabolici la șoferii de camioane, utilizând metodologii actuale de analiză sistematică și meta-analiză. Scopul a fost de a informa planificarea viitoarelor intervenții pentru îmbunătățirea sănătății acestei populații.

Metode

• Criterii de eligibilitate: Au fost incluse studii experimentale care au investigat efectele intervențiilor asupra comportamentelor de sănătate (activitate fizică, comportament sedentar, somn, dietă, pierdere în greutate, consum de droguri, alcool și tutun) și asupra biomarkerilor cardiometabolici la șoferii de camioane.
• Strategia de căutare: Au fost căutate baze de date electronice precum MEDLINE, Embase și Emcare, de la început până în februarie 2024.
• Procesul de selecție: Studiile au fost selectate în două etape: 1) titluri și rezumate și 2) text integral. Screening-ul a fost realizat în duplicat de către cinci recenzori.
• Extracția datelor și evaluarea riscului de bias: Datele au fost extrase independent de trei recenzori folosind un formular personalizat. Riscul de bias a fost evaluat folosind programul CASP pentru studiile clinice randomizate.
• Metode de sinteză: S-au calculat diferențe medii standardizate (SMD) pentru a evalua efectele intervențiilor. Meta-analizele au fost efectuate pentru rezultatele raportate în cel puțin două studii.

Rezultate

• Selecția studiilor: Din 1.122 de rezultate, 19 studii au fost incluse, cu un total de 2.137 de participanți, majoritatea bărbați cu vârsta medie de 46 de ani.
• Caracteristicile intervențiilor: Majoritatea intervențiilor au fost multicomponente, vizând mai multe comportamente de sănătate, precum creșterea activității fizice, îmbunătățirea dietei, pierderea în greutate și îmbunătățirea somnului. Intervențiile au inclus educație individuală, sesiuni de grup, resurse educaționale și consiliere motivațională.

Rezultate ale meta-analizei:

• Activitate fizică: S-a observat o creștere moderată a activității fizice în analizele pre-post intervenție, dar nu au fost găsite efecte semnificative în comparație cu grupurile de control.
• Consumul de fructe și legume: A existat o îmbunătățire mică, dar semnificativă, în consumul de fructe și legume în analizele pre-post intervenție.
• Biomarkeri cardiometabolici: Nu au fost găsite efecte semnificative ale intervențiilor asupra greutății, indicelui de masă corporală (IMC), tensiunii arteriale sau nivelurilor de colesterol și glucoză.
• Calitatea dovezilor: Majoritatea studiilor au prezentat un risc ridicat de bias, iar certitudinea dovezilor a fost evaluată ca fiind scăzută sau foarte scăzută.

Discuții

• Eficacitatea limitată a intervențiilor: Deși au existat unele îmbunătățiri în activitatea fizică și dieta participanților, aceste efecte au fost observate doar în analizele pre-post și nu în comparație cu grupurile de control. Acest lucru sugerează posibilitatea influenței unor factori precum efectul Hawthorne.
• Necesitatea cercetărilor suplimentare: Este evidentă necesitatea unor studii suplimentare de înaltă calitate care să evalueze eficacitatea intervențiilor asupra sănătății șoferilor de camioane.
• Provocări specifice profesiei: Condițiile de muncă ale șoferilor de camioane fac dificilă implementarea și participarea la programe de sănătate, evidențiind nevoia unor abordări adaptate și colaborative.
• Abordare multi-nivel: Viitoarele intervenții ar trebui să ia în considerare factorii biologici, sociali și de mediu, implicând politici la locul de muncă care să încurajeze comportamente sănătoase și să ofere acces la resurse adecvate.

Concluzii

Această analiză sistematică evidențiază lipsa de dovezi solide privind eficacitatea intervențiilor asupra comportamentelor de sănătate și a biomarkerilor cardiometabolici la șoferii de camion. Deși există indicii că astfel de intervenții pot avea efecte benefice mici până la moderate asupra activității fizice și a consumului de fructe și legume, certitudinea acestor dovezi este scăzută.

Se subliniază necesitatea unor cercetări viitoare care să adopte o abordare integrată, luând în considerare factorii ocupaționali și de mediu specifici profesiei de șofer de camion. O astfel de abordare ar putea conduce la dezvoltarea de intervenții mai eficiente și sustenabile, cu beneficii semnificative atât pentru sănătatea individuală a șoferilor, cât și pentru industria transporturilor în ansamblu.

sursa: MedicalXpress