Strategii de comunicare pentru păstrarea identității persoanelor cu demență

Un nou studiu condus de cercetătoarea Amanda Cooper de la University of Connecticut, publicat în iulie 2025 în Journal of Family Communication, oferă recomandări concrete pentru familiile care îngrijesc persoane cu demență, privind modul în care pot susține sensul identității și valoarea personală (personhood) a acestora prin comunicare eficientă. Studiul apare cu ocazia Lunii Mondiale Alzheimer (septembrie) și a Zilei Mondiale Alzheimer (21 septembrie), având o relevanță crescută pentru familiile afectate de această boală.

Context

Comunicarea cu o persoană afectată de boala Alzheimer sau alte forme de demență reprezintă una dintre cele mai dificile provocări pentru membrii familiei. Pe măsură ce boala progresează, capacitatea de exprimare și de înțelegere scade, dar nevoia de conexiune emoțională și de a fi tratat cu demnitate rămâne.

Până în prezent, cercetările s-au concentrat preponderent pe intervenții clinice, tratamente farmacologice și suport pentru îngrijitori. În schimb, mai puțină atenție a fost acordată modului concret în care familiile pot susține, în viața de zi cu zi, identitatea și valoarea personală a celor afectați – aspect esențial pentru calitatea vieții în stadiile avansate ale bolii.

Despre studiul actual

Studiul intitulat „Finding the Communication Sweet Spot: Strategies Promoting Personhood in Conversations Between Individuals with Dementia and Their Family Members”, a fost publicat în iulie 2025 în Journal of Family Communication de echipa condusă de dr. Amanda Cooper, profesor asistent de comunicare interpersonală la Universitatea din Connecticut.

Cercetătorii au utilizat interviuri și conversații din baza de date a organizației nonprofit StoryCorps, care colectează povești de viață de la persoane obișnuite, inclusiv de la persoane cu demență și membrii familiilor acestora. Analiza conversațiilor a urmărit identificarea strategiilor de comunicare care promovează menținerea sentimentului de identitate și apartenență al persoanei afectate.

Metodologia a presupus:

• analiză calitativă a interacțiunilor verbale și nonverbale dintre membrii familiei și persoanele cu demență;

• codificarea tematică a strategiilor de comunicare eficientă;

• extragerea recomandărilor aplicabile în viața de zi cu zi, în funcție de reacțiile și răspunsurile persoanelor cu demență.

Strategii

Cercetătorii au identificat trei categorii principale de strategii care pot ajuta familiile să mențină conexiunea emoțională și să susțină personhood pentru persoanele cu demență:

1. Reconectarea cu identitatea trecută

Este esențial să fie reamintite aspecte pozitive ale identității de odinioară prin:

• povești din trecut și momente împărtășite;

• punerea în lumină a calităților personale, cum ar fi blândețea, simțul umorului, implicarea în familie;

• rememorarea evenimentelor-cheie, fără a testa memoria, ci pentru a oferi un cadru afectiv pozitiv.

„Amintiți-le cine sunt și cine au fost. Spuneți-le povești despre ei, subliniați-le trăsăturile pozitive. Observați cum reacționează și adaptați-vă stilul de comunicare în funcție de răspunsurile lor.” – Amanda Cooper

Această strategie are rolul de a valida trecutul persoanei, păstrând în același timp sentimentul de continuitate a identității.

2. Cultivarea conexiunii relaționale

Gesturile de afecțiune autentică pot menține vie relația emoțională, chiar și în lipsa coerenței verbale:

• exprimarea iubirii verbal („Te iubesc”) și fizic (îmbrățișări, săruturi);

• inducerea stării de bine prin umor, recunoștință și afecțiune verbală;

• evocarea momentelor trăite împreună, care au întărit relația de familie.

Aceste comportamente transmit mesajul: „Ești important pentru mine”, ceea ce contribuie la susținerea stimei de sine și a siguranței emoționale.

3. Respectarea autonomiei și evitarea infantilizării

Un aspect esențial în menținerea personhood-ului este evitarea comportamentelor care pot anula sentimentul de control și autonomie:

• nu faceți lucruri în locul lor dacă pot face singuri;

• nu vorbiți în locul lor, cu excepția situațiilor în care cer ajutorul;

• nu puneți întrebări care testează memoria („Îți amintești ce am făcut ieri?”), mai ales dacă știți că nu își pot aminti.

„Susținerea personhood-ului înseamnă adaptarea comunicării la capacitățile actuale ale persoanei.” – Amanda Cooper

Această strategie vizează respectul pentru demnitatea persoanei și evitarea stigmatizării prin infantilizare sau neîncredere în capacitățile reziduale.

Concluzie

Studiul condus de Amanda Cooper oferă un cadru clar și aplicabil pentru comunicarea eficientă cu persoanele care trăiesc cu demență. Prin reconectarea cu trecutul, exprimarea afecțiunii și respectarea autonomiei, familiile pot menține conexiuni semnificative, pot reduce sentimentul de izolare al persoanei afectate și pot contribui la îmbunătățirea calității vieții.

Aceste recomandări sunt cu atât mai importante în contextul în care demența afectează un număr tot mai mare de familii la nivel global, iar resursele de sprijin psihosocial și educație pentru îngrijitori rămân adesea limitate.