Studii de cohortă — Gastroenterologie

Analiza integrată a metagenomului fecal și metabolomului seric identifică un panou de 20 de metaboliți (GMSM) care detectează cancerul colorectal cu o acuratețe de 92% (AUC=0,92).

Studiu pe 251 de adulți arată că NAFLD și fibroza hepatică (Fibroscan) nu sunt predictori independenți pentru ateroscleroza carotidiană (CIMT), vârsta fiind singurul factor de risc semnificativ.

Studiul LURIC demonstrează că trigliceridele LDL prezic independent mortalitatea cardiovasculară (HR 2,53), iar activitatea scăzută a lipazei hepatice reprezintă mecanismul cauzal subiacent.

Un model de rețea neuronală artificială antrenat pe 217 pacienți cu pancreatită acută severă a prezis riscul de SDRA cu o sensibilitate de 87,5%, depășind performanța regresiei logistice tradiționale.

Studiul evaluează depistarea VHC la urgențe în Belgia, identificând o prevalență de 1,31%, concentrată în cohorta baby-boom (1955-1974) și la consumatorii de droguri injectabile.

Studiul prospectiv pe 1.660 de pacienți demonstrează că un aport crescut de calciu alimentar postdiagnostic reduce mortalitatea specifică prin cancer colorectal cu 44% și mortalitatea totală cu 29%.

Studiul multicentric pe 2.747 pacienți arată că intervalul colonoscopiei (1-3 ani) nu influențează incidența cancerului colorectal, susținând supravegherea adaptată riscului individual.

Studiul analizează expresia a opt gene ale ritmului circadian în cancerul gastric, identificând niveluri crescute de PER2 și CRY1 în țesuturile tumorale la 29 de pacienți.

Studiul analizează asocierea dintre utilizarea anti-acidelor (IPP, H2-blocante) la sugari sub 6 luni și riscul crescut de fracturi osoase pe termen lung, sugerând prudență în prescriere.

Studiu prospectiv pe 12.539 pacienți care demonstrează o incidență crescută a infecțiilor postoperatorii gastrointestinale în țările subdezvoltate socio-economic.

Studiul observă o asociere între inhibitorii de dipeptidil peptidază-4 și un risc crescut cu 75% de boli inflamatorii intestinale la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, după 3-4 ani de tratament.

Studiul ALSPAC indică o creștere a prevalenței ficatului gras la tineri de la 2,5% la 17 ani, la 13% la 24 ani, corelată cu obezitatea, dieta nesănătoasă și sedentarismul.

Studiul demonstrează că utilizarea antibioticelor crește riscul de IBD cu 30-70%, în special la adulții peste 40 de ani, evidențiind rolul critic al microbiomului intestinal.

Studiul identifică diferențe de peste 30% în compoziția microbiomului intestinal la pacienții cu Parkinson, sugerând o posibilă origine gastrointestinală a bolii.

Studiul observă că meditația pe termen lung la monahii budiști tibetani corelează cu o compoziție specifică a microbiomului intestinal și profiluri lipidice mai favorabile.